Dacian Cioloş şi-a făcut ţăndări masca de tehnocrat riguros şi stăpîn pe situaţie în numai cîteva zile. Ne-a făcut repede să înţelegem că morga lui de om serios încearcă să ascundă un ins nesigur, slab şi lipsit de viziune. Ca dovadă, în ciuda faptului că era pregătit de cîteva luni să preia guvernarea şi că a cheltuit încă o grămadă de timp pentru „negocieri” cu partidele parlamentare după ce a fost desemnat premier, el a avansat o listă de miniştri întocmită parcă pe colţul mesei, între două beri cu amicii.
Aşa a propus, de pildă, un tînăr medic de 28 de ani, Andrei Baciu, pentru Ministerul Sănătăţii – un portofoliu foarte dificil, care cere, mai mult decît altele, experienţă managerială şi calităţi de reformator. De ce? Pentru că Andrei Baciu este ginerele lui Doru Laurian Bădulescu, fost secretar de stat la Ministerul Mediului, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, postură din care a negociat creanţa libiană a Rompetrol pentru care a fost cercetat penal Dinu Patriciu, „naşul” afacerii Sterling privind exploatarea gazelor din perimetrul românesc al Mării Negre, fost senator din partea PDSR si fost preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, actual prosper om de afaceri. Dacian Cioloş l-a înlocuit pe Baciu în aceeaşi zi în care îl pusese pe listă, lăsînd să se înţeleagă că decizia vine după publicarea unor fotografii cu tînărul medic în lenjerie intimă – imagini de pe timpul cînd acesta era fotomodel – şi nu pentru adevăratele motive. O dovadă în plus de superficialitate şi/sau de frică.
De asemenea, Cioloş şi-a permis să trateze cu uşurinţă, ca să nu spun cu iresponsabilitate, portofoliul pentru Justiţie. În condiţiile în care războiul pentru controlul Justiţiei se duce de ani buni, premierul desemnat a propus-o ca ministru pe Cristina Guseth, director al Fundaţiei „Freedom House” România, de formaţie inginer electronist. Experienţa care a recomandat-o pe Cristina Guseth pentru acest post o constituie seminarele pe care „Freedom House” le-a organizat pe teme legate de Justiţie. Atît. Deşi a primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare, Guseth a fost retrasă de Cioloş. După acest gest, s-ar putea aprecia că premierul are măcar puterea să-şi recunoască greşelile. De fapt, este inconsecvent şi temător. Fapt probat încă o dată azi dimineaţă, cînd a dat „pe surse” numele unui înlocuitor al lui Guseth, Mihai Selegean – fost director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii şi actual şef al departamentului juridic al BRD – la care a renunţat, de asemenea, imediat ce acesta a fost taxat pe reţelele sociale ca om al Rodicăi Stănoiu (ministrul PSD de tristă amitire al Justiţiei). La comisiile parlamentare a ajuns, în cele din urmă, un alt nume pentru portofoliul Justiţiei: Raluca Prună, expert pe Justiţie la Comisia Europeană şi fost director al Transparency International România. Să vedem dacă ajunge şi la vot în plenul Parlamentului.
La aceste erori se adaugă altele referitoare la componenţa guvernului şi la programul de guvernare, asupra cărora voi reveni. M-am oprit doar asupra a două manevre care mi se par emblematice pentru stilul lui Cioloş. Iar stilul e omul, precum se ştie.
Nu am avut, de la bun început, nici o mare aşteptare de Cabinetul Cioloş. Este limpede că va avea un rol limitat, de a menţine economia şi viaţa politică a ţării într-o stare de echilibru sau, mai direct, de a îngheţa totul pînă la alegerile legislative de anul viitor. Deci, nu vom avea reforme, nici un trai mai bun, iar singura speranţă este ca lucrurile să nu se înrăutăţească (mai ales sub presiunea factorilor externi, la care Cioloş e foarte sensibil, după cum o presupune biografia şi numirea lui). Ei bine, bîlbîielile de început ale lui Cioloş ameninţă să ne lase şi fără această biată nădejde.
PSD, prin Victor Ponta, ne-a promis „cel mai cinstit guvern” şi ne-a oferit vreo 15 miniştri aflaţi în urmărire penală, în curs de judecată sau condamnaţi deja. Acum, PNL şi PSD ne promit, prin Dacian Cioloş, un guvern de tehnocraţi. Să ne pregătim, aşadar, pentru cel mai nepriceput Executiv din istoria noastră post-decembristă?
de
