EXCLUSIV. „Schimbarea sistemului începe cu noi înșine.” CĂLIN GEORGESCU despre misiunea tehnocratului: „să readucă steagul demnității naționale”.

Numele d-lui Călin Georgescu a revenit în prim-planul dezbaterilor publice în ultimele zile, pe fondul menţionării sale printre propunerile favorite pentru funcţia de prim-ministru al României. Născut în 1962 la București, dl Călin Georgescu s-a impus ca expert în dezvoltare durabilă, experienţa sa profesională fiind impresionantă. Director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă din România între 1997 şi 2013, iar din anul 2013 Președinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma din Viena, a fost numit coordonator al proiectului Guvernului României de Strategie Națională pentru Dezvoltare Durabilă, atât în 1999, cât și în 2008, dată fiind autoritatea sa în domeniul dezvoltării durabile, al strategiilor și politicilor publice. Este autorul mai multor cărţi, printre care „Pentru un ideal comun” (2012) și „Cumpăna României” (2014). De asemenea este cunoscut pentru implicarea în activităţile de recuperare a memoriei rezistenţei anticomuniste şi a victimelor închisorilor comuniste din România, aportul său la realizarea impresionantului centru de martirologie de la Aiud fiind considerabil.

Dl Călin Georgescu a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor reporterului nostru, fapt pentru care îi suntem recunoscători.

Buciumul: Domnule Călin Georgescu, numele dvs. a fost intens mediatizat în ultimele zile, numărându-se printre propunerile cele mai vehiculate în presă pentru funcția de premier. Este evidentă intensificarea interesului românilor pentru persoana dvs. și, mai ales, pentru proiectul dvs. de redresare a României. Credem că este util să cunoaștem, mai întâi, viziunea dvs. asupra evenimentelor din ultimele două săptămani. Cum identificați cauzele profunde ale tensiunilor cunoscute de lumea românească, dincolo de șocul emoțional al tragediei din clubul Colectiv?

Călin Georgescu: Cauza tensiunilor profunde vine pe fondul unei disfuncționalități critice a societății românești raportată la  fondul de impostură și imoralitate manifestat de toți cei care au condus țara în ultimii 25 de ani.

Tragedia de la Clubul Colectiv este o crimă… cu consecințe dramatice pe termen lung pentru mentalul colectiv.  Pentru tinerii morți nevinovați va fi „coloana pomenirii fără sfârşit”, așa cum se cheamă de fapt opera lui Brâncuși și nu cum se știe de „coloana  infinitului”, denumire dată de comuniști și menținută tot de ei și după 1989.

Buciumul: Proiectul dvs. de redresare a României este unul amplu, o viziune politică și economică pusă într-o firească și strânsă legătură cu planul moral. Ați susținut, cu mult curaj, soluții în contradicție cu cele avansate de actuala clasă politică. Cum ați sintetiza strategia dvs. în raport cu noțiuni precum națiunea, morala creştină și respectul pentru mediul inconjurător?

Călin Georgescu: Strategia propusă de mine pune omul, ca persoană, în centrul vieții societății românești. Este cea mai importantă investiție pe care trebuie să o faci ca stat: investiția permanentă în om, ca ființă creatoare, luminoasă și liberă. În România de azi nu este stat și nu este libertate! Statul a fost distrus cu bună știință pentru ca frauda să poată circula liberă pe străzi, prin casele oamenilor, prin păduri și pe întreg pămîntul țării.  România astăzi este condamnată la neputință pentru a fi exploatată. România muncește pentru alții, nu pentru ea.

Proiectul meu de țară: „Hrană, Apă, Energie”, propune schimbarea modelului neoliberal care a înrobit lumea marii finanțe și a distrus planeta, cu modelul unei politici naționale de protecție a omului, a valorilor creștine precum familia și de administrare responsabilă a resurselor naturale ale țării pentru bunăstarea fiecărui cetățean în parte. Soluția este prosperitate prin simplitate și moralitate. Independența țării trece prin capacitatea de a te finanța singur. Acest proiect oferă soluția sigură și stabilă.

Buciumul: Unul dintre conceptele formulate de dvs. este cel de „economie civică”, pe care o propuneți ca pe o altenativă la eșecurile socialismului rigid și neoliberalismului extractiv. Puteți prezenta acest concept pentru cititorii noștri?

Călin Georgescu: Economia ține de morală și nu de știință. Dacă îți iubești țara atunci soluțiile îți stau la îndemînă. Dacă investeşti tot ce ai în micul producător și în țăranul român autentic devii prima putere economică europeană în cîțiva ani. Ţăranul român trebuie respectat. El este cel care trebuie ajutat și sprijinit cu bani și mijloace și cu toate forțele statului. Dacă țăranul va fi bogat, iar satul nostru va prospera, atunci va fi bogată și va înflori toată România. Ca să fie prosperitate în țară nu am nevoie de privatizare ci de bună guvernanță.

Economia civică este economia proprietarilor, ea duce la armonie socială și mărturisește tradiția. Nu poți avea conciliere națională și pace socială dacă practici ultracapitalismul neoliberal. Economia civică pune în centru persoana, omul ca ființă nobilă, nu individul ca simplu executant sau ca sclav într-o corporație. Economia civică este o economie de proximitate care protejează resursele naturale pe care le avem. Aceste resurse sunt marele nostru sprijin. Protejându-le,  toată lumea are de lucru și astfel ne protejăm întreaga  Românie.

România are nevoie de măsuri care să pună în valoare avantajele competitive reale de care mai dispune în prezent prin: consolidarea capitalului natural, întărirea regimului proprietății, încurajarea inițiativei antreprenoriale, identificarea unor noi resurse de dezvoltare, inclusiv parteneriatul public-privat, sprijinirea formulelor asociative la „firul ierbii” pentru crearea de locuri de muncă sigure, stabile, bine plătite și îmbunătățirea calității vieții.

 Buciumul: Aţi declarat în repetate rânduri că nu sunteţi şi nu veţi fi afiliat niciunui partid politic. V-aş ruga să vorbiţi depre modul în care vedeţi dvs. misiunea tehnocratului într-o Românie în care actul politic a fost compromis de apucăturile venale ale unei clase politice corupte şi incompetente.

Călin Georgescu: Eu nu am fost membru de partid și nici nu am să fiu. Eu sunt de profesie român și știu să administrez foarte bine nevoile țării, mai ales într-o stare gravă așa cum este acum.

Misiunea technocratului este de a readuce steagul demnității naționale și de a readuce țara în firescul ei printru-un proiect concret al cărei fir central este investiția în educație. Te conduci după ce spunea cel mai mare om politic al României, Mihai Eminescu: „şcoala va fi școală, cînd omul va fi om și statul va fi stat”.

Buciumul: Vocea străzii a cerut, în ultimele săptămâni, schimbarea totală a sistemului. Un deziderat altminteri foarte vag definit. În viziunea dvs., care ar fi calea de parcurs în vederea reformării sistemului actual? Ce aţi recomanda în acest sens celor care astăzi deţin pârghiile de decizie?

Călin Georgescu: Nu am ce să recomand celor care au decizia în mână pentru că nu au deschidere sau angajament cît timp sunt în acidoză mentală cronică și promovează dezbinarea și ura orice recomandare este inutilă.

De mare folos ar fi pentru țara noastră dacă am încerca să ne aflăm „oamenii”, căci prea mult purtăm în fruntea ei și în slova noastră paiațe.

Schimbarea sistemului începe chiar cu noi înșine. Este mai ușor să ne închipuim că suntem atacați sau nedreptățiți din afară, decît să luptăm cu propriile slăbiciuni. Tot ceea ce ni se întîmplă ni se întîmplă datorită nouă, datorită gândurilor, cuvintelor și faptelor noastre. Ca popor, nu mai respirăm și nu mai raspindim iubire: iubirea de țară, de pământ, de aproape, de sine.

Este momentul ca poporul român să deschidă din nou cartea marilor noștri cărturari, în locul televizorului. Mass-media, la rîndul ei, prin promovarea băşcăliei, bârfei, și a non-valorii, se face vinovată de aducerea în sclavie a poporului român.

Buciumul: S-a vorbit mult în ultimele zile despre societatea civilă, dar deseori referinţele sunt viciate de o percepţie subiectivă a acestei componente sociale. Cum vedeţi rolul societăţii civile în procesul de redresare a României?

Călin Georgescu: Societatea civilă trebuie să fie unită și să știe ce să ceară. Contează bătălia ce se dă cu propria conștiință a fiecăruia dintre noi. Fiecare trebuie să sape adînc în gândirea credinței sale pentru a afla dragostea din el.

O națiune este un suflet. Patria este ceea ce iubim. De aici pornește rolul societății civile.

Buciumul: Obişnuiţi să vorbiţi despre românii plecaţi din ţară ca despre un adevărat exod cu consecinţe dramatice pe termen lung. Care ar fi soluţiile pentru revenirea acestor energii umane pe pământul patriei?

Călin Georgescu: Problema demografică este uriașă, exodul este cumplit, avînd consecințe de neimaginat în viitor. Singura soluție este predictibilitatea economică, socială și politică. Este vremea faptelor și a deciziilor ferme.

Buciumul: Ce rol aţi atribui României în contextul geopolitic actual: criza refugiaţilor, tensiunile dintre Rusia şi SUA, războiul împotriva terorismului şi conflictul din Ucraina?

Călin Georgescu: Războiul nevăzut este cel mai aprig. În toate aceste situații este și multă manipulare. Tensiuni, terorism, conflicte vin din lăcomia și trufia celor care sunt bolnavi după putere.

Criza refugiaților este o acțiune indusă pentru pierderea identității naționale atît a celor care își lasă casele și pămîntul și pleacă, cît și a celor care îi primesc. Nici una dintre tradiții nu este mai bună decat alta. Dacă aparții unei tradiții trebuie să-i cultivi și să-i găsești semințele iubirii și ele vor încolți. Nu se vor putea integra musulmanii niciodată în Europa. Dar prin prezența lor se slăbește puterea culturală a fiecărei țări și prin urmare slăbește voința de apărare a țării. Civilizația însăși suferă.

Vezi dezastrul de la Paris din aceste zile. Manipulatorii generează acțiuni de acoperire a fraudei sau a pașilor viitori, în contextul în care industria militară este cea mai profitabilă.  Totul se joacă astăzi pe securitate proprie. Cel mai tare supraviețuiește. România nu mai este tare.

În 25 de ani România a avut o retragere masivă din istorie, față de marile provocări și față de relațiile diplomatice în mod special. în acest conext România nu poate juca nimic pe tabla de șah internațională pînă nu se întărește economic și social prin ea însăși. Şi, la nevoie nu o va apăra nimeni, nici UE și nici NATO. Este nevoie să ne respectăm mai întâi noi înșine pentru a fi respectați de alții sau de a impune respectul lor!

Sigur, este un context foarte bun în care România ar putea juca o carte formidabilă  în arena internațională, datorită poziției geografice și istoriei. Din păcate însă nu are cine să facă așa ceva.

Buciumul: Printre obiectivele proiectului dvs. se regăseşte resuscitarea valorilor naţionale şi creştine mărturisite de generaţia interbelică decimată în închisorile comuniste?

Fără trecut nu poți avea viitor. Înaintașii noștri au fost pregătiți să moară așa cum au știut să sufere. Iar ei nu s-au luptat și nu și-au dat viața pentru hambare pline, sau conturi în bancă, ci pentru „dreptate și demnitate”, așa cum spunea Ion Gavrilă Ogoranu, gena autentică a dacilor liberi.

Numai prin conceptul lui Haret, „stiinta și rigoare”, sau prin cel al lui Mehedinți, „scoala muncii”, țara s-a ridicat și a prosperat jumătate de secol.

Trebuie să iubești țara cum au iubit-o ei. „Trebuie să iubești România cu frenezie, s-o iubești și să crezi în ea împotriva tuturor evidențelor, ca să poți uita gradul de descompunere în care a ajuns”, spunea Mircea Eliade. Si este la fel de valabil și astăzi.

Un titan al demnității românești, prof. George Manu ne-a sfătuit: „fiţi credincioși idealurilor voastre și rămâneți demni”.

Asta este și misiunea noastră astăzi, să menținem Linia Neamului.

Buciumul: Cum percepeţi politica actuală a Uniunii Europene care continuă să se depărteze de obiectivele iniţiale ale edificiului paneuropean aşa cum fusese el proiectat la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial?

Călin Georgescu: Nu s-a depărtat niciodată de obiectivele de început. A rămas constantă în respectarea intereselor acționarilor ei. UE este doar o corporație internațională ale cărei politici și instrumente servesc în primul rînd intereselor celor care o conduc. S-a dus o politică de spălare a identităților naționale. Mai mult, înainte să se facă uniunea politică s-a făcut cea monetară?! Absurd. Conturile celor care au muncit din greu s-au înjumătățit peste noapte pe bază de promisiuni deșarte. Moneda Euro a fost supraevaluată și are zero perspective de relaxare. Cei deștepți și tari economic s-au impus: vezi Anglia care își menține lira sterlină chiar dacă este în UE. După 40 de ani de politici regionale și coeziune, instituțiile UE nu pot asigura nicăieri în Europa o dezvoltare reală, durabilă. Italia nu mai este Italia de altădată, Spania, Portugalia, Irlanda, periferii, nu mai vorbim de Grecia, România, sau Bulgaria. UE nu se poate substitui unui proiect național de dezvoltare. A fost și rămâne un eșec impus de lăcomia celor care au construit acest uriaș cu picioare de lut.

Buciumul: Vă mulţumim pentru amabilitatea de a fi răspuns la întrebările noastre şi vă dorim succes în acţiunea dvs. dedicată ridicării ţării din marasmul în care se află astăzi. Dumnezeu să binecuvânteze România!