După “adoptarea” austerităţii, guvernul lui Tsipras se clatină tot mai mult. Proteste violente au zguduit Atena

După adoptarea de către legiuitorii eleni a pachetului internaţional de salvare financiară (bailout) care include măsuri de austeritate stricte, guvernul de stânga al premierului Alexis Tsipras se confruntă cu un viitor tot mai nesigur în contextul rebeliunii din sânul partidului Syriza şi a situaţiei sistemului bancar al ţării, aflat în pragul prăbuşirii, potrivit Internaţional Business Times.

În cadrul votului de miercuri, aproape 40 dintre membrii Syriza, incluzându-l pe fostul ministru de Finanţe Yanis Varoufakis, au votat împotriva unui acord despre care însuşi premierul a recunoscut că include măsuri dure de austeritate şi că este puţin probabil că va ajuta economia elenă să crească.

Tsipras a declarat anterior că guvernul său nu poate funcţiona fără susţinerea a minimum 121 de parlamentari, potrivit Financial Times. În cadrul votului de miercuri, premierul abia a reuşit să-şi asigure sprijinul a 124 de legiuitori, lucru care ar putea însemna începutul unei crize politice peste cea financiară – alegeri anticipate în lunile următoare.

Dar nu este sigur că alegătorii vor reînnoi mandatul guvernului. În timp ce legiuitorii votau miercuri seară reformele şi măsurile de austeritate, în faţa Parlamentului din Piaţa Syntagma au avut loc proteste violente, în cadrul cărora manifestanţii au cerut respingerea austerităţii. Acordul acceptat de Tsipras cu creditorii europeni ai Greciei include de fapt mai multe măsuri de austeritate decât pachetul de propuneri respins de eleni în cadrul referendumului din 5 iulie.

La protest au participat peste 12.000 de persoane şi unele grupuri de manifestanţi mascaţi au aruncat cu bombe cu petrol asupra poliţiei, care a răspuns cu gaze lacrimogene. De asemenea, grupurile de manifestanţi violenţi au spart vitrine, au aruncat cu pietre şi au incendiat o maşină în timp ce scandau cu furie diverse lozinci. Cel puţin 50 de manifestanţi au fost arestaţi.

Este pentru prima dată când protestele au devenit violente de când guvernul de stânga Syriza a ajuns la putere în luna ianuarie promiţând că nu va continua cu austeritatea, adaugă News.com.

Dezbaterea de miercuri din Parlamentul elen privind reformele în schimbul bailout-ului a scos la iveală diviziunile existente în interiorul legislativului elen: un legiuitor de dreapta şi-a rupt hârtiile din mână în timp ce vorbea, iar unii parlamentari l-au batjocorit pe Tsipras în timp ce recomanda acordul.

Fostul ministru elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a susţinut că acordul este “un nou Tratat de la Versailles”, făcând referire la acordul de pace impus asupra Germaniei după Primul Război Mondial.

Pe termen scurt, Tsipras ar urma să îşi restructureze cabinetul, să îi înlocuiască pe cei care s-au opus acordului şi să se bazeze pe suportul opoziţiei pentru a merge mai departe cu agenda sa.

Pieţele din Asia au reacţionat pozitiv la ştirile că Parlamentul grecesc a aprobat acordul, iar indicii principali au crescut în primele ore ale tranzacţiilor. Băncile elene vor fi totuşi închise de teamă că vor rămâne complet fără bani, iar controalele aplicate asupra capitalului rămân de asemenea în vigoare, scrie Internaţional Business Times.

Miercuri, Comisia Europeană a propus ca fonduri de urgenţă în valoare de 7 miliarde de euro să fie oferite Greciei prin MES (Mecanismul European de Stabilitate Financiară) pentru a ajuta sistemul bancar elen. Dar unele ţări, inclusiv Marea Britanie, s-au opus folosirii fondului pentru a oferi Greciei împrumuturi pe termen scurt.

Parlamentele altor câtorva state UE trebuie, la rândul lor, să ratifice acordul înainte ca acesta să fie aprobat oficial.

Grecia a continuat să îşi adâncească incapacitatea de plată datorită nerambursării unui împrumut de 450 milioane de euro datorat FMI, în plus faţă de cele 1,6 miliarde euro ce trebuiau rambursate FMI-ului în luna iunie, au declarat două surse pentru Reuters. Doar în luna iulie Grecia are de plătit 8 miliarde de euro, incluzând o tranşă către FMI. Niciuna dintre aceste plăţi nu poate fi onorată fără ca Grecia să primească un nou ajutor financiar, aşteptată din partea aceloraşi creditori.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.

sursa: Epoch-Times Romania