Sindicatul elen al funcţionarilor publici, Adedly, a cerut o grevă de 24 de ore şi o serie de demonstraţii, prima organizată marţi seara în Piaţa Syntagma din Atena, lângă Parlament, iar a doua miercuri seara, când Parlamentul elen urmează să voteze noul pachet de salvare financiară (bailout), care este mai dur decât cel propus de Troika iniţial, fiind extrem de nepopular în rândul elenilor, potrivit website-ului Wolf Street.
La rândul său, sindicatul angajaţilor guvernamentali Poe-Ota a făcut apel la o grevă de 24 de ore pentru miercuri, a raportat AFP. Două alte demonstraţii împotriva austerităţii şi zonei euro au avut loc luni noaptea, una organizată prin intermediul reţelelor sociale şi alta organizată de Antarsya, un partid radical anti-european care nu a reuşit să obţină niciun loc în Parlament.
Acestea sunt primele lovituri date guvernului de coaliţie condus de Syriza, de la venirea acestuia la putere în urmă cu 6 luni.
Syriza a fost o forţă puternică în demonstraţiile organizate împotriva anterioarelor două pachete de bailout în valoare totală de 240 miliarde de euro. Banii au provenit de la contribuabilii din alte ţări din UE şi au fost condiţionaţi de aplicarea unor reforme economice dure ce au fost trecute prin Parlament de guvernele conservatoare de la acea vreme.
Acum Syriza este nevoită să adopte măsuri chiar mai dure, incluzând creşterea TVA-ului şi restructurarea sistemului de pensii, în schimbul unui nou pachet financiar de numai 86 miliarde de euro, proveniţi de asemenea de la contribuabilii altor ţări.
Partenerul junior de coaliţie al Syrizei, „Grecii Independenţi”, deja are emoţii.
“Acordul prevede garanţii în valoare de 50 miliarde de euro privind proprietatea publică, se referă la modificări ale legii, incluzând confiscarea locuinţelor (ce nu pot fi plătite – n.r)… Nu putem fi de acord cu acest lucru”, a explicat Panos Kammenos, liderul partidului, adăugând că formaţiunea sa politică va rămâne totuşi în coaliţie.
Premierul Alexis Tsipras se confruntă deja cu o dizidenţă puternică în cadrul propriului partid Syriza. Dar, ironic, partidele de opoziţie pro-europene, care au condus ţara înainte, ar putea să îl susţină în încercarea de a convinge Parlamentul să adopte măsurile de austeritate.
Grecia a intrat luni în incapacitate de plată datorită nerambursării unei împrumut de 450 milioane de euro datorat FMI, în plus faţă de cele 1,6 miliarde euro ce trebuiau rambursate FMI-ului în luna iunie, au declarat două surse pentru Reuters. Doar în luna iulie Grecia are de plătit 8 miliarde de euro, incluzând o tranşă către FMI. Nici una dintre aceste plăţi nu poate fi onorată fără ca Grecia să primească un nou ajutor financiar.
Pe lângă aceasta, băncile sunt închise. La început, metoda urma să fie aplicată pentru o perioadă de 6 zile pentru a împiedica prăbuşirea lor, după ce Banca Centrală Europeană a decis să nu mai crească lichidităţile de urgenţă (ELA). Băncile elene nu mai au lichidităţi şi sunt insolvente. Ele sunt închise de două săptămâni şi încă nu există indicaţii clare în privinţa datei redeschiderii lor, în ce condiţii s-ar putea redeschide şi cât la sută din depunerile lor îşi vor putea recupera oamenii.
O sumă de 25 miliarde de euro pentru a recapitaliza băncile, ca parte a noului program de bailout, ar trebui să fie garantată prin privatizare – dar acest lucru este discutabil ţinând cont de trecutul Greciei în privinţa privatizărilor. Chiar şi guvernele conservatoare anterioare şi tehnocraţii au avut probleme cu privatizarea acestor companii de stat care au oferit de mult timp oportunităţi sigure de corupţie şi de cumpărare a voturilor.
Acum, partidul de stânga Syriza, care a promis că nu va privatiza niciodată vreuna dintre ele, ar trebui să voteze pentru privatizarea lor şi apoi să continue acest proces?
sursa: Epoch-Times Romania
