În calitate de ministru de finanţe ale Franţei în 2010, Christine Lagarde s-a opus implicării Fondului Monetar Internaţional în criza financiară a Greciei, conform Business Insider.
Acum, în condiţiile în care Grecia este foarte aproape de a nu fi capabilă să-şi plătească datoria de 1,6 miliarde euro către Fond, mandatul lui Lagarde în fruntea FMI, care a început în 2011, va fi modelat de Grecia, unde duminică va avea loc un referendum care ar putea pava drumul către ieşirea sa din zona euro.
Conform propriei sale mărturisiri, instituţia cu sediul în Washington a încălcat multe dintre regulile sale în cazul împrumutului acordat Greciei. Instituţia a ajuns în cele din urmă să susţină măsurile de austeritate propuse de Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, partenerii săi în programul de salvare financiară (bailout) a Greciei, în loc să conducă discuţiile în maniera în care a făcut-o cu alte ţări precum Rusia şi în timpul crizei financiare din Asia.
“Cred că FMI a ratat oportunitatea (în privinţa Greciei) pentru că nu a aplicat în totalitate lecţiile pe care le-a învăţat în crizele anterioare, în care a fost implicat, datorită relaţiei sale asimetrice cu troika”, a declarat Domenico Lombardi, un fost membru al comitetului de conducere al FMI.
Faptul că FMI a împrumutat bani Greciei la cererea Europei, care a numit fiecare director general al FMI de la crearea acestuia în 1946, ar putea expune instituţia la o monitorizare mai mare, în special deoarece a împrumutat Greciei 24 miliarde de dolari în cadrul celui mai amplu program al său înregistrat până acum.
“Când a fost clar faptul că programul elen nu este performant, ei [FMI] nu au presat suficient de mult zona euro, care la acea vreme a avut o politică eronată bazată doar pe austeritate”, a declarat Jacob Kirkegaard de la Peterson Institute din Washington.
Implicarea Fondului în Grecia şi suportul său continuu pentru deciziile impuse de guvernele din zona euro au cauzat o ruptură adâncă în cadrul instituţiei din Washington.
Unii dintre economiştii de la FMI au avut îndoieli în privinţa împrumutului acordat Greciei în 2010 între limitele create de aşa zisa troikă a creditorilor internaţionali, unde Fondul urma sa fie un partener junior pentru Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană.
Membrii comitetului de conducere al FMI au protestat la rândul lor împotriva mărimii “excepţionale” a programului pentru Grecia, în contextul în care Atena nu a respectat criteriile Fondului pentru sustenabilitatea datoriei – însemnând că Atena urma sa aibă probleme în privinţa rambursării banilor datoraţi. Şi, după cum se vede în prezent, Grecia are aceste probleme.
Totuşi, influenţat de teama că problema elenă s-ar putea răspândi asupra băncilor din Franţa şi Germania, FMI a fost de acord să participe alături de europeni la un program comun de salvare financiară a Greciei în valoare de 110 miliarde de euro.
“Europenii deţin o treime din drepturile de votare (la FMI) şi au numit directorul general (al instituţiei) încă de la început, aşadar, în esenţă, conducerea a fost cea care a influenţat programul pentru Grecia”, a declarat Lombardi, care acum lucrează la Center for Internaţional Governance Innovation în Canada.
Ulterior, Fondul a recunoscut că previziunile sale pentru economia greacă au fost mult prea optimiste. În loc să se dezvolte după un an de austeritate, economia elenă a căzut într-una dintre cele mai grave recesiuni care au lovit vreodată o ţară pe timp de pace, înregistrând o scădere de 22% în perioada 2008-2012, adaugă Business Insider.
În timp ce tacticile de negociere ale guvernului grec şi insistenţa zonei euro în ceea ce priveşte crearea unei legături directe între statutul de membru al zonei şi sustenabilitatea datoriei elene au expus ambele tabere unor întrebări privind credibilitatea, Fondul Monetar Internaţional va fi de asemenea tras la răspundere.
sursa: Epoch-Times Romania
