SURPRIZĂ LA ATENEU! Liderul rezistenţei anticomuniste lituaniene, fostul preşedinte Vytautas Landsbergis a susţinut un mini-recital de pian. „Mai trebuie – acceptată corectitudinea politică?”

By Florin Dobrescu Last updated iun. 30, 2015

Invitat pentru o dezbatere pe teme cultural-politice, într-un dialog cu fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, fostul lider lituanian Vytautas Landsbergis a surprins audienţa la Ateneul Român, oferind celor prezenţi un mini-recital de pian.

FOTO: ADEVARUL, Florin Ghioca

Fostul lider de stat Vytautas Landsbergis, primul preşedinte democrat al Lituaniei şi profesor la Conservatorul de Muzică din Vilnius, a fost invitatul dezbaterii “Elitele intelectuale din Europa de Est: de la disidenţa anticomunistă la integrarea euroatlantică”, care a avut loc miercuri seara la Ateneul Român. Dezbaterea a fost sub forma unui dialog cu Emil Constantinescu, fost preşedinte al României în perioada 1996-2000 şi a fost urmărită de mai multe personalităţi, printre care s-au numărat ASR Principele Radu, academicianul Răzvan Theodorescu sau ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu.

În deschiderea evenimentului, Directorul General al Filarmonicii George Enescu, Andrei Dimitriu, a subliniat importanţa unui asemenea eveniment, organizat de Fundaţia Română pentru Democraţie, în colaborare cu Casa Regală a României şi Filarmonica “George Enescu”.

În cadrul evenimentelor de la Ateneul Român, inaintea dezbaterilor se obişnuieste şi un moment artistic. ”De data aceasta însă, chiar invitatul special al dezbaterii ne va încânta cu un recital la pian”, a declarat Andrei Dimitriu. Iar fostul preşedinte lituanian, absolvent de Conservator, s-a aşezat la pian şi le-a oferit celor prezenţi un moment memorabil, într-un recital care a fost aplaudat la scenă deschisă. A urmat dialogul cu fostul preşedinte Emil Constantinescu. Acesta a subliniat că îl leagă o prietenie cu politicianul lituanian, încă din vremea mandatului său, din perioada 1996-2000. ”Preşedintele Gorbaciov a trimis trupele speciale ale KGB-ului în timpul revoluţiei lituaniene, spunând că doar nu o să se împiedice de un preşedinte-muzician. Şi uite că s-a împiedicat”, a precizat Emil Constantinescu în deschiderea dezbaterii. El a mai subliniat şi felul în care s-a desfăşurat revoluţia în Lituania, precizând că localnicii au făcut un lanţ uman uriaş şi au cântat, schimbarea regimului numindu-se ulterior ”revoluţia cântată” sau ”revoluţia muzicală”.

Cu ocazia prezenţei la Bucureşti, în cursul zilei de ieri, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti i-a oferit profesorului Landsbergis titlul de Doctor Honoris Causa. De asemenea, Majestatea Sa Regele Mihai îi oferă, astăzi, Marea Cruce a Ordinului Coroana Romaniei lui Vytautas Landsbergis în cadrul unei ceremonii organizate la Castelul Peleş.

Andrei Dimitriu: „Mai trebuie – acceptată corectitudinea politică?”

Doi dintre cei mai proeminenţi protagonişti, lideri ai mişcărilor democrate din ţările lor, mişcări care au făcut posibil miracolul din ’89 din centrul şi estul Europei – Preşedinţii Vytautas Landsbergis şi Emil Constantinescu – au fost prezenţi pe venerabila scenă a Ateneului Român (se împlinesc 125 de ani de la inaugurare).

Două personalităţi de anvergură internaţională, cu contribuţii esenţiale, decisive în democratizarea ţărilor lor, cu remarcabile activităţi în spaţiul public, academic, civic şi politic, primii preşedinţi democraţi, aleşi democratic în ţările lor. Amintesc un text al unui apreciat sociolog şi filosof interbelic, Eugeniu Speranţia, care definea „elita prin funcţia ei principală: creaţiunea şi emisiunea de valori…suma tradiţiilor şi a patrimoniului axiologic colectiv”.

Tema conferinţei este foarte incitantă şi de permanentă actualitate pentru noi esticii, încă dezorientaţi, în căutarea reţetelor providenţiale, victime ale mentalităţilor pervertite după lunga şi tragica experienţă concentraţionară comunistă.

Aş formula câteva întrebări care preocupă – sau ar trebui să preocupe – toate popoarele lumii civilizate euro-atlantice, nu doar pe noi cei trecuţi prin noaptea totalitară. E nevoie de o redefinire a interesului naţional, conservând identităţile naţionale în construcţia şi consolidarea Europei integrate, ca soluţie unică pentru rezistenţa eficientă a modelului de civilizaţie creştin-european, care trebuie să rămână un reper important în procesul ireversibil de globalizare, a spus Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii, în discursul său. Până unde – şi dacă mai trebuie – acceptată corectitudinea politică, ţinând seama de experienţele dezastroase trăite de lumea liberă, civilizată. Până unde trebuie acceptat multiculturalismul, altă marotă păguboasă a ultimelor decenii, fără a risca ca subcultura să impună discreţionar şi ireversibil regulile şi ireversibil pseudovalorile ?

Şi toate acestea circumscrise realităţii geopolitice a Estului instabil. a) agresivitatea renăscută a revizionismului rusesc, alimentat de o ideologie delirantă, neoeurasianismul dughinist, cvasioficial la Kremlin.

Şi în acest context, cât de ireversibile sunt democraţiile în ţările foste satelite ale Moscovei ? Europa civilizată şi democrată, căreia îi aparţinem de 25 de ani, e agresată de multe alte provocări: aş aminti doar fundamentalismul islamic violent, a cărui pericol nu toată Europa îl intuieşte. Elita intelectuală conştientă şi înţeleaptă din lumea liberă, azi putem adăuga şi fostele dominioane sovietice, are o imensă responsabilitate să găsească soluţii pragmatice, eficiente pentru ca ţările noastre, Europa solidară, să aibă o bună aşezare în istoria impredictibilă a acestui secol, a declarat Andrei Dimitriu.

Citeste mai mult: adev.ro/nqi7ml