Iulian Gherghuţ, răpit de Statul Islamic. Sechestrarea românului care lucra în Burkina Faso a fost revendicată de gruparea teroristă „Al-Mourabitoune”, al cărei lider a jurat credință “califului” al-Baghdadi

Iulian Gherghuţ, ofiţer de securitate într-o mină de mangan din Tambao, în nordul statului african Burkina Faso, în apropiere de frontiera cu Nigerul şi Mali, a fost răpit pe 4 aprilie de către persoane înarmate care purtau turbane. Mesajul audio de revendicare, difuzat marți, este atribuit lui Sahraoui, care se prezintă drept liderul grupării Al-Mourabitoune, rivalul algerianului Mokhtar Belmokhtar, cel care a înfiinţat-o. Autorul înregistrării în limba arabă „îndeamnă Guvernul român să acorde o atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului deţinut de către grupare”. „Guvernul român va purta întreaga responsabilitate a sorţii ostaticului, dacă întârzie să profite de ocazia care îi este dată să-şi elibereze cetăţeanul”, adaugă el, referindu-se aparent la lipsa de progres a negocierilor cu Bucureştiul.

Între al-Qaeda şi SI

Înregistrarea difuzată de agenţia mauritană se încheie cu o reiterare a jurământului de credinţă faţă de reţeaua teroristă SI, prestat săptămâna trecută în numele grupării sunnite Al-Mourabitoune de către Sahraoui şi dezminţit imediat într-un comunicat atribuit lui Belmokhtar. Acesta din urmă considera nul şi neavenit actul jurării credinţei către SI şi „califul musulmanilor Abu Bakr al-Baghdadi” şi reafirma credinţa grupării Al-Mourabitoune în liderul al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri. În acest context, înregistrarea apare ca un nou episod în lupta pentru influenţă în interiorul Al-Mourabitoune. Gruparea a fost înfiinţată în 2013 prin fuziunea între „Semnatari cu sânge”, gruparea lui Belmokhtar, şi „Mişcarea pentru Unicitate şi Jihad în Africa de Vest”. La nici doi ani de la înfiinţarea sa, în interiorul grupării au intervenit neînţelegeri între Belmokhtar şi Sahraoui. Aceste declaraţii contradictorii sunt interpretate ca semn al ascensiunii lui Sahraoui în ierarhia grupării, iar disensiunile ar putea conduce la scindarea acesteia, spun specialişti în aceste probleme din cadrul agenţiei mauritane.

Celulă de criză la Bucureşti

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează, într-un comunicat, că celula de criză care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso continuă procedurile de verificare a autenticităţii mesajului audio difuzat în presă şi că, având în vedere specificul operaţiei, aceste proceduri pot să dureze, nefiind aşteptat un rezultat imediat. Celula de criză continuă să colaboreze strâns, în demersurile pe care le întreprinde, cu partenerii internaţionali ai României, se mai arată în comunicat. MAE aminteşte că celula de criză interinstituţională care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso a fost constituită la 4 aprilie 2015, atunci când situaţia cetăţeanului român a fost cunoscută autorităţilor române. În prezent, din Celula de criză fac parte reprezentanţi ai MAE, SIE, SRI, MApN şi ai Administraţiei Prezidenţiale. Celula de criză a transmis permanent informări preşedintelui şi premierului.

Consultări cu Interpol

Administraţia Prezidenţială a precizat, marţi, că preşedintele Klaus Iohannis este informat constant în legătură cu evoluţia situaţiei românului răpit în Burkina Faso. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, aflat la Bruxelles, s-a întors de urgenţă în ţară, în urma informaţiilor apărute în presă despre românul răpit în Burkina Faso. Aurescu era plecat la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei care se desfăşoară la Bruxelles. La rândul său, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a anunţat, marţi, că a discutat cu secretarul general Interpol, Jürgen Stock, despre cazul românului răpit în Burkina Faso, pentru a obţine un schimb de informaţii, având în vedere faptul că Interpol are o lungă experienţă în problematici de tip terorist.

Maior: „Riscurile teroriste vor crește!”

Şi fostul director SRI George Maior a fost întrebat de jurnalişti, marţi, după audierea sa în comisiile parlamentare de politică externă pentru postul de ambasador în SUA, în legătură cu faptul că un grup jihadist a anunţat că îl deţine pe românul răpit în Burkina Faso. „Îmi pare rău să aflăm asemenea veşti, din păcate, nu am informaţii. (…) Eu am spus că aceste riscuri vor creşte, atrag serios atenţia că nu suntem scutiţi de pericolul terorist şi iată că nu e vorba doar de teritoriul naţional, care este bine protejat, spun eu, este vorba şi de cetăţeni români peste tot pe glob”, a spus Maior. „Şi faptul că România este ţintă generică pentru multe organizaţii teroriste trebuie să dea de gândit autorităţilor şi bineînţeles să implementeze legislaţia sau să elaboreze măcar legislaţia pentru care la un moment dat m-am bătut şi am pierdut”, a adăugat el.

Gruparea Al-Mourabitoune, activă în nordul Africii

Gruparea Al-Mourabitoune, al cărei prizonier este Iulian Gherghuţ, este o mişcare înfiinţată în urmă cu aproximativ doi ani de islamistul Mokhtar Belmokhtar. Gruparea a devenit cunoscută printr-un atac din 2013 la un complex de exploatare a gazelor din Algeria, soldat cu moartea a 40 de persoane, între care şi doi români. Ulterior, gruparea a revendicat mai multe atentate în Mali şi Niger. Activitatea lui Belmokhtar în rândul islamiştilor datează din 1989, când a jurat să răzbune moartea islamistului palestinian Abdullah Yusuf Azzam. El a mers în Afganistan pentru a lupta împotriva armatei sovietice şi a fost antrenat de mujahedinii susţinuţi de Statele Unite. Ulterior, el a luptat împotriva Statelor Unite în timpul războiului din Afganistan, după atentatele din 11 septembrie 2001. După revenirea în Algeria, el a devenit unul dintre liderii al-Qaeda în Maghrebul Islamic (AQMI). În 2012, Belmokhtar a fost destituit de şeful AQMI de la conducerea brigăzii sale, iar în decembrie el anunţa pe forumurile islamiste înfiinţarea unei noi unităţi de combatanţi, „Semnatari cu sânge”. În 2013, în urma uniunii cu alţi islamişti, el a format gruparea Al-Mourabitoune.

sursa: Puterea