România, profil de țară. Date și statistici – populație, demografie, societate

Copii se nasc tot mai puțini, 3 din 10 căsătorii se desfac, numărul căsătoriilor a scăzut cu aproape 30% în ultimii 5 ani, populația îmbătrânește, populația școlară scade…

Am mai afirmat, înainte de alegeri, că nu contează prea mult cine „iese” președinte. Dacă este posibil ca, în aceste vremuri tulburi, să fie loc, pe lângă acuzele aberante de stipendii primite de cine știe unde, și de o discuție rațională, noi ne putem motiva opțiunea.

Din nenorocire, dincolo de chestiunile imediate, vizibile în agenda publică prin permisiunea presei oficiale, precum „pericolul de la Est”, „lupta împotriva corupției” și „Stânga contra Dreapta”, România are, în fapt, probleme foarte mari și foarte adânci, imposibil de remediat de un președinte. Martorul rece, implacabil, nepartizan al stării unei țări în dezagregare este, pentru observatorul atent, statistica.

În cei 10 de ani existență a organizației noastre ne-am preocupat atât de cazuri particulare (prin sprijinul umanitar constant pe care îl acordăm celor în nevoie) cât și de conturarea și prezentarea unei imagini comprehensive a stării de fapt din România. Am publicat și actualizat constant serii de date statistice obținute din surse oficiale din cele mai diverse (INS, Eurostat, UNICEF, Banca Mondială etc.) ce cuprind cei mai importanți indicatori socio-demografici. Departe de a ne limita la statistica pur cantitativă a avortului, imaginea „profilului de țară” al României cuprinde indicatori demografici, căsătorii și divorțuri, riscul de sărăcie și dimensiunea îmbolnăvirilor cu boli legate direct de starea de educație și bunăstare.

Aceste date, recent actualizate, se regăsesc aici

Vă lăsăm să le studiați și să trageți singuri concluziile. Din partea noastră, o umilă mențiune: împotriva răului care macină România și care este dezvelit de mecanica ingrată a calculului statistic, nu există „scut antirachetă”, iar „parteneriatele euroatlantice” și propaganda oficială, a politicienilor sau formatorilor de opinie, joacă cel mult rolul unei autoamăgiri din care trezirea va fi îngrozitoare – și tardivă.

Cum ar putea repara noul președinte – împotriva căruia nu avem, evident, nimic – starea de fapt? Cu ce pârghii și mai ales de ce, când celor de până acum nu le-a păsat?

RATA ȘOMAJULUI LA TINERI sub 25 de ani (exclude pe cei aflați la studii): 22,7% (2012).

SPORUL POPULAȚIEI. Populația a scăzut continuu, an de an, de la 23,11 milioane în 1990 la sub 20 de milioane astăzi. Rata brută a sporului natural al populației (nașteri vii minus decese) este de -2,6 la mie. Această rată este negativă din 1992 și este din ce în ce mai mare în valoare absolută (în 2009 era de -1,6).

PROCENTAJUL DE COPII (0-18) din populația totală a scăzut continuu de la 28,8% în 1990 la 18,1% în 2013.

POPULAȚIA VÂRSTNICĂ (60+) a crescut continuu, de la 15,2% în 1990 la 21,2% în 2013, pe fondul creșterii speranței de viață (77,9 ani la femei – 70,7 ani la bărbați, cu aprox. 5 ani peste cea din 1990).

RATA DE DEPENDENȚĂ exprimată în raportul dintre vârstnici (60+) și tineri (15-59) a crescut de la 25,1 în 1990 la 33,2 în 2013.

RATA FERTILITĂȚII (nr. copii/femeie) în scădere de la 2,2 în 1989 la cca. 1,35-1,4 în 2013. Rata minimă pentru înlocuirea populației este 2,1; sub aceasta, populația regresează.

NAȘTERILE (mii de nașteri vii) în coborâre de la 369,5 în 1990 la 196,2 în 2011 – cea mai scăzută cifră de la Război. În 2012 o creștere ușoară la 201,1 mii.

NAȘTERI ÎN AFARA CĂSĂTORIEI. Procentajul copiilor născuți în afara căsătoriei, unul din indicatorii cei mai acuți ai stării familiei, a ajuns la 31% (de la 17% în 1990). Corelați cu rata sărăciei de mai jos și veți înțelege.

AVORT. Numărul total al avorturilor raportate în România (mult sub adevăr, nu includ sectorul privat care din cauza unei legislații absurde nu trebuie să raporteze datele)depășește 21,7 milioane din 1958 (anul legalizării avortului „la cerere” și până în 2012, trecând prin perioada de „prohibiție” a Decretului 770 (1966-1989). Circa 31% din sarcini se termină prin avort (repetăm, cifrele sunt MULT subestimate). Detalii aici, cu date defalcate pe intervalele 1958-1966, 1967-1989, 1990-.

CĂSĂTORII. Numărul căsătoriilor a scăzut abrupt de la maximul de 189 mii în 2007 la 106 mii în 2012.

DIVORȚURI. Rata divorțurilor (% de căsătorii care se desfac) în creștere de la 20,2 în 1990 la 33,9 în 2011, cu o ușoară scădere la 29,7 în 2012. Rata copiilor afectați de divorțul parental (mii de copii, la populația de 0-17 ani) era în 2011 la un maxim de 5,6, cu scădere ușoară la 4,9 în 2012.

RATA MORTALITĂȚII INFANTILE (în mii de decese ale copiilor sub 1 an la mia de nașteri vii) este unul din puținii indicatori în îmbunătățire, de la 26,9 în 1989 la 9 în 2012.

RATA MORTALITĂȚII MATERNE de asemenea a coborât de la 83,6 în 1990 la 11,4 în 2012.

INCIDENȚA BTS (boli cu transmitere sexuală), în cazuri noi/100.000 locuitori, de asemenea în coborâre de la maximul de 76,2 (2001) la doar 9,5 (2013).

INCIDENȚA TUBERCULOZEI (boala sărăciei), în cazuri noi/100.000 locuitori, scăderede la 120 (în 2001) la 65 (în 2012). De remarcat că încă acest indicator este mai mult mare ca în 1989, când era de 58!

INCIDENȚA HIV. Numărul de cazuri noi de infectare cu HIV/100.000 locuitori a crescut alarmant din 2007 (158) la maximul istoric de 465 (2012), după ce câțiva ani oscilase în intervalul 300-400.

Date din ianuarie 2015

Cifrele furnizate luni dimineata de Statistica vin sa confirme declinul demografic al Romaniei, cu impact sever asupra economiei, educatiei, acest impact urmand sa se vada in populatia scolara, populatia de varsta fertila, populatia in varsta de munca samd. Daca vom continua in acest ritm, in cativa ani numarul elevilor de varsta scolara va presupune desfiintarea mai multor posturi de profesori/invatatori, populatia in varsta de munmca se va rari si ea, ceea ce ar putea pune o mare presiune asupra fiscalitatii muncii. Din tot mai putine contributii Statul va trebui sa asigure tot mai multe pensii. In luna noiembrie 2014 s-au nascut 14.897 copii, cu 2.818 mai putini decat in luna octombrie 2014, iar sporul natural a fost negativ, la fel ca in intregul an.

La oficiile de stare civila s-au inregistrat in luna noiembrie 6.535 casatorii, cu 4917 mai putine decat in luna octombrie.

Numarul divorturilor pronuntate prin hotarari judecatoresti definitive si conform Legii nr. 202/2010 a fost de

Numarul nascutilor-vii a fost mai mic cu 1.105 in luna noiembrie fata de aceeasi luna din 2013, iar numarul persoanelor care au decedat a fost cu 827 mai mare fata de luna noiembrie 2013.

Unde suntem pe plan mondial:

• La 1 ianuarie 2014, populatia lumii a atins 7,2 miliarde de locuitori, conform Diviziei de Populatie a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU). Noile prognoze realizate de ONU estimeaza ca populatia globului va creste la 10 miliarde pana in anul 2060, cea mai mare parte a cresterii urmand sa aiba loc in tarile in curs de dezvoltare, mai ales in Asia.
• In prezent, la nivelul planetei, se estimeaza ca la fiecare secunda se inregistreaza 4,3 nasteri si 1,8 decese. tara cu cea mai rapida crestere a fost India, urmata de China, Nigeria, Pakistan si Etiopia. Din punct de vedere al structurii populatiei, ponderea populatiei tinere de 0-14 ani a fost de 26,3% din totalul populatiei globului, iar populatia varstnica de 65 ani si peste a fost de 8,0%.

• La 1 ianuarie 2014, populatia UE-28 a fost de 507,4 milioane locuitori. Aproape trei sferturi din populatia Uniunii Europene este localizata in doar 7 dintre cele 28 de tari membre (Franta, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit, Romania si Spania).

• In 2013, UE avea o populatie de 507,2 milioane locuitori. Din punct de vedere al structurii populatiei, ponderea populatiei tinere de 0-14 ani (15,6%) a fost devansata de ponderea populatiei varstnice de 65 ani si peste (18,2%). Irlanda si Franta sunt tarile cu ponderea cea mai mare a populatiei tinere, iar la polul opus se situeaza Germania si Bulgaria.
• In topul tarilor cu cea mai numeroasa populatie varstnica (65 ani si peste) sunt Italia si Germania. In Belgia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Spania si Suedia s-a inregistrat cea mai mare pondere (de peste 5%) a persoanelor de 80 ani si peste.
• Ponderea populatiei in varsta de munca (15-64 ani) din UE-28 a fost, in 2013, de 66,2% (11,5% a fost reprezentata de populatia de 15-24 ani, 35,0% de populatia in varsta de 25-49 ani, iar 19,7% de populatia in varsta de 50-64 ani).
• Populatia in varsta de 25-49 ani este cel mai bine reprezentata in Luxemburg, Slovacia si Spania (cu ponderi de peste 38%), la cealalta extrema situandu-se Danemarca, Finlanda, Franta si Suedia (cu ponderi sub 33,0%). In cadrul tarilor cu o populatie activa, dar imbatranita (50-64 ani), pot fi mentionate Bulgaria, Croatia, Finlanda, Germania, Malta, Polonia si Slovenia, si cu ponderi de peste 21,0%.

• In 2013, in UE-28, s-au nascut 5,1 milioane de copii, inregistrandu-se o rata a natalitatii de 10,0 nascuti-vii la 1000 locuitori. Rata totala a fertilitatii se afla sub nivelul necesar inlocuirii simple a populatiei (aproximativ 2,1 copii la o femeie), in 2012 fiind, la nivelul UE-28, de 1,58 copii la o femeie. Tinerele cupluri au mai putini copii si ii concep la o varsta mai inaintata. tarile membre, in special Franta, Irlanda, Regatul Unit si tarile nordice, care au incurajat politicile „prietenoase” de sustinere a familiei si copilului, au inregistrat ratele cele mai mari de fertilitate si o participare crescuta a femeilor pe piata muncii. Fertilitatea scazuta este o problema majora pentru intreaga regiune, dar, in acelasi timp, se recunoaste faptul ca, daca nu se asigura protejarea si respectarea drepturilor si deciziilor indivizilor si cuplurilor privind dorinta de a avea sau nu copii, toate solutiile preconizate sunt sortite esecului.

• Rata sporului natural (calculata ca diferenta intre numarul nascutilor-vii si numarul decedatilor, raportata la populatia din anul de referinta) a fost, in 2013, de 0,2 la mie  la nivelul UE-28. tarile membre au inregistrat valori inegale ale sporului natural. Ratele cele mai mari ale sporului natural s-au inregistrat in Irlanda (8,5 la mie), Cipru (4,7 la mie), Luxemburg (4,2 la mie) si Franta (3,6 la mie). Numai 15 state au raportat un spor natural pozitiv, deci cresteri ale populatiei.  Celelalte state membre (Cehia, Polonia, Estonia, Italia, Grecia, Portugalia, Croatia, Germania, Romania, Ungaria, Lituania, Letonia si Bulgaria) au  inregistrat un spor natural negativ si implicit o scadere a populatiei.

Cateva date despre populatia Romaniei:

• Populatia rezidenta a Romaniei inregistrata la 1 ianuarie 2014 a fost de 19.942,6 mii locuitori, din care 9.738,4 mii barbati (48,8%) si 10.204,2 mii femei (51,2%). Valorile negative ale sporului natural, impreuna cu soldul negativ al migratiei externe, au facut ca populatia tarii sa continue sa se diminueze cu 153,4 mii persoane in perioada 1 ianuarie 2012 – 1 ianuarie 2014.

• Reducerea mai accentuata a numarului de nascuti-vii fata de scaderea numarului de decese a condus, in anul 2013, la un spor natural negativ (-70,8 mii persoane). Comparativ cu anul 2012, in anul 2013, soldul negativ al sporului natural a scazut de la 73,0 mii persoane (2012) la 70,8 mii persoane (2013).

• Structura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (de 0-14 ani). In paralel, cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).

• Piramida varstelor reflecta cel mai fidel cronica generatiilor, evidentiind disproportiile in structura populatiei, pe varste si sexe. Reducerea numarului populatiei tinere a ingustat si mai mult baza piramidei varstelor. Efectele demografice si economice ale acestei evolutii se vor resimti in timp si vor atrage schimbari la nivelul diferitelor subpopulatii (populatia scolara, populatia de varsta fertila, populatia in varsta de munca).

• La 1 ianuarie 2014, populatia tanara (de 0-14 ani) detinea o pondere de 15,5%, iar persoanele in varsta de 65 ani si peste reprezentau 16,5% din totalul populatiei rezidente. Populatia tanara (de 0-14 ani) s-a redus cu 94,2 mii persoane in comparatie cu 2012 (de la 15,8% in 2012 la 15,5% in 2014) si a crescut populatia varstnica (de 65 ani si peste) cu 55,1 mii persoane (de la 16,1% in 2012 la 16,5% in 2014).

• Persoanele in varsta de 85 ani si peste au reprezentat, la 1 ianuarie 2014, 1,5% in totalul populatiei rezidente. In 2014, populatia adulta (de 15-64 ani) a scazut cu 114,3 mii persoane fata de 2012, procentul reducandu-se de la 68,1% (2012) la 68,0% (2014). Structura populatiei, pe grupe de varsta si pe medii de rezidenta, confirma faptul ca procesul de imbatranire demografica este mai accentuat in mediul rural. Astfel, in 2014, ponderea populatiei varstnice (de 65 ani si peste) este mai mare in mediul rural (19,4%) fata de mediul urban (14,1%). Indicele de imbatranire demografica si raportul de dependenta demografica au fost direct influentate de scaderea numarului de copii (in principal) si de cresterea populatiei varstnice.

• Indicele de imbatranire, care reprezinta numarul de varstnici la 100 de copii, a fost in 2014 de 107, fata de 102 in 2012. Efectele pe care procesul de imbatranire le are atat asupra desfasurarii vietii economice si sociale, cat si asupra perspectivelor evolutiei demografice sunt evidentiate si prin raportul de dependenta demografica. Acesta a fost, atat in 2012, cat si in 2014, de 47 persoane tinere si varstnice la 100 persoane adulte.

• Varsta medie a populatiei tarii a crescut de la 40,6 ani (2012) la 41,2 ani (2014), aceasta fiind o varsta medie ce caracterizeaza tarile cu populatie „adulta”.

• Populatia feminina, cu o varsta medie de 42,7 ani, este in 2014 mai imbatranita decat cea masculina cu 3,2 ani. Contingentul feminin fertil (femeile cu varsta de 15-49 ani) a fost de 4.672,1 mii (45,8% din totalul populatiei feminine), in scadere cu aproape 53,0 mii persoane fata de anul 2012.

• Structura populatiei feminine, pe grupe de varsta, a evoluat diferit. Generatiile nascute dupa decretul de interzicere a avorturilor din 1966 au determinat cresterea ponderii femeilor din grupa de varsta 45-49 ani. In schimb, populatia feminina din segmentul 35-44 ani a inregistrat o scadere semnificativa. Ca si in ceilalti ani, in 2013, s-au nascut mai multi baieti decat fete, raportul de masculinitate fiind de 106 baieti la 100 fete. Scaderea numarului de nascuti-vii s-a manifestat la nivelul ambelor medii de rezidenta, insa a fost mai accentuata in mediul rural. Astfel, fata de anul 2012, in 2013, in mediul urban s-au nascut cu 0,1% mai putini copii, iar in mediul rural scaderea a fost de 3%. In mediul urban continua sa se nasca mai multi copii decat in mediul rural.

• Ponderea copiilor nascuti-vii in afara casatoriei a crescut usor (de la 31,0% in anul 2012 la 31,3% in 2013).Din numarul total al copiilor nascuti in afara casatoriei, cei mai multi copii s-au nascut in mediul rural (54,4%). Cea mai mare parte a copiilor nascuti in afara casatoriei provin de la tinerele pana in 25 ani (56,6%).

• Contributia la realizarea natalitatii a tinerelor cu varsta pana in 20 ani a scazut usor (de la 10,2% in 2012, la 10,0% in 2013), 27,3% dintre copiii nascuti in 2013, in afara casatoriei, avand mame din aceasta grupa de varsta.

• Femeile din mediul rural au continuat sa nasca la o varsta mai tanara (26,7 ani) comparativ cu cele din mediul urban (29,1 ani). Decalajul intre urban si rural s-a mentinut si in cazul varstei mamelor care s-au aflat la prima nastere (28,0 ani in urban si 24,0 ani in rural).

• Ca si in anii precedenti, cele mai multe nasteri s-au inregistrat in lunile de vara. Totusi, intensitatea maxima s-a inregistrat in luna septembrie, urmata de lunile iulie si august. In anul 2013, cele mai putine nasteri s-au inregistrat in luna februarie.

• In Municipiul Bucuresti s-au nascut cei mai multi copii (peste 19 mii de copii, mai mult decat dublu fata de urmatoarul clasat, judetul Iasi, unde numarul nascutilor-vii a fost de 9,6 mii). Urmatoarele pozitii au fost ocupate de Suceava (8,3 mii), Constanta (7,3 mii), Timis si Bacau (cu cate 6,7 mii nascuti-vii fiecare). Cei mai putini copii s-au nascut in judetele Braila, Caras-Severin, Covasna, Giurgiu, Mehedinti si Tulcea, care au inregistrat fiecare valori sub 2,5 mii nascuti-vii. de PRO VITA București