Cardul de sănătate – un instrument controversat în mâna Guvernului

De la 1 februarie, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va fi obligatorie, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică, anunţ ce a stârnit nemulţumire în rândul societăţii civile. O parte dintre protestatari, organizaţi pe Facebook, se află în plină campanie de informare asupra riscurilor pe care le implică o astfel de iniţiativă.

„Utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate de către asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale se face începând cu 1 februarie 2015”, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat, pentru Mediafax, că până la 1 februarie se face iniţierea cardurilor, de către medicii de familie, astfel încât acestea să devină active.

Fiind un proiect de hotărâre de guvern termenul limită până la care se pot face propuneri este cea de a 10-a zi de la data introducerii pe site a textului proiectului de act normativ, respectiv 9 ianuarie.

Cardurile de sănătate au început să fie distribuite pe 19 septembrie anul trecut, iar, la 15 decembrie, şeful CNAS susţinea că aproximativ 12,5 milioane de carduri au ajuns la asiguraţi şi peste 120.000 dintre ele au fost deja activate.

Medicii de familie şi unităţile sanitare trebuie să deschidă un dosar electronic de sănătate pentru fiecare pacient, fie el asigurat sau nu, iar acesta va conţine o serie de informaţii vitale. la dosar vor avea acces proprietarii datelor, respectiv pacienţii şi medicii curanţi.

Informaţiile din dosarul electronic vor putea fi accesate pe baza a doua chei: cardul de asigurări de sănătate, introdus în cititor sau matricea de securitate, şi semnătura electronică. Matricea de securitate este elementul alternativ la card, care reprezintă combinaţii de cifre de pe orizontală şi diagonală şi este proprietatea pacientului.

Ministerul susţine că acest card naţional de sănătate este un proiect care are ca principal scop transparentizarea şi eficientizarea utilizării fondurilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, pentru că va face dovada prezenţei asiguratului la furnizorul de servicii medicale. La rândul lor, protestatarii vorbesc despre vulnerabilitatea sistemului informatic, despre introducerea acestor informaţii în baze de date extinse, sau despre vulnerabilitatea cetăţenilor în faţa firmelor de asigurare şi a angajatorilor.

Cardul de sănătate – riscuri şi îngrijorări

În cadrul unui protest organizat pe Facebook, sub denumirea, „Refuzăm/Returnăm cardul de sănătate!”, cetăţenii au ridicat o serie de întrebări pe marginea controversatului subiect:

„Ştiaţi că aceste documente, sunt foarte nesigure existând posibilitatea de a fi citite modificate şi copiate (clonate) cu uşurinţă de către persoane neautorizate (hackeri, terorişti etc.) care pot fura identitatea unei persoane şi pot săvârşi infracţiuni în numele acelei persoanei care ulterior va suferi rigorile legii pentru fapte pe care nu le-a săvârşit?

Ştiaţi că din cauza vulnerabilităţii sistemului informatic în Anglia s-au pierdut datele a 93% din asiguraţii sistemului de sănătate?

Ştiaţi că între 500.000 şi 1.000.000 din cele 6,5 milioane de paşapoarte biometrice ce se află în circulaţie în Franţa sunt false?

Ştiaţi că informaţia stocată în cardurile de sănătate electronice poate fi citită neautorizat de către traficanţii de organe transformând posesorul unui asemenea document într-o pradă atractivă?

Ştiaţi că, cetăţeanul devine vulnerabil în faţa firmelor de asigurare (care vor refuza să asigure persoane ale căror boli grave le cunosc din sistemul electronic sau vor mări preţurile asigurărilor), angajatorilor (care vor putea discrimina unele persoane în funcţie de datele lor medicale), şi mai ales a propriului stat în cazul în care regimuri nedemocratice ar putea ajunge la putere?

Ştiaţi că prin intermediul documentelor electronice la purtător se colectează informaţii detaliate şi complexe despre cetăţeni care se adaugă în baze de date extinse? Ştiaţi că prin intermediul acestor informaţii, plus informaţiile colectate prin intermediul cardurilor bancare, plus înregistrarea tuturor convorbirilor telefonice şi a email-urilor, etc., prin prelucrarea şi corelarea datelor cu ajutorul unor programe informatice specializate se poate determina unde se află, ce face şi chiar cum gândeşte fiecare cetăţean?

Ştiaţi că în Anglia prin legea „Identity Documents Act 2010” s-a hotărât renunţarea la buletinele de identitate electronice introduse prin legea „Identity Cards Act 2006″, iar pe 21 februarie 2011 a fost distrusă baza de date aferentă?

Ştiaţi că după 4 ani de la implementare, Germania a suspendat proiectul cardului de sănătate electronic, datorită lipsei de securitate şi confidenţialitate a sistemului şi datorită obiecţiilor aduse de medici care au manifestat în stradă?”

sursa: Epoch-Times Romania