DE CE MINT LIDERII PRU? Replica lui Florin Dobrescu la insinuările lui Horaţiu Şerb.

În loc să răspundă acuzaţiilor fraţilor Roncea, secretarul general al Partidului România Unită, dl Horaţiu Şerb schimbă vorba. Încercând să deturneze atenţia de la tema lustraţiei, pe el îl doare de situaţia juridică a Partidului „Totul pentru Ţară”, fapt ce mă obligă să răspund public.

Declaraţiile dlui Horaţiu Şerb nu fac decât să confirme încă o dată ceea ce fraţii Roncea au susţinut. Anume că mobilul real al refuzului de a introduce principiul lustraţiei în statutul PRU este intenţia de a face din noul partid o zonă de reciclare a securiştilor şi activiştilor PCR utilizaţi anterior de PRM, PUNR, Vatra Românească şi alte organizaţii naţional-comuniste de după 1990. O dovedeşte retorica întrebuinţată de Horaţiu Şerb, şi care se regăseşte în discursul tuturor promotorilor naţionalismului de extracţie securistă, de la V C Tudor, Adrian Păunescu, Funar şi până la Ion Coja.
Departajarea aceasta artificială a comunismului într-unul „rău”, „stalinist”, dinainte de 1965 şi respectiv unul „bun”, „naţional”, „patriotic”, de până în 1989, a reprezentat marota folosită de anumite cade ale Securităţii pentru a-şi macula trecutul criminal şi a-şi conferi o legitimitate ideologică.

Pentru noi, Comunismul a fost şi este rău, indiferent de „feţele” mai mult sau mai puţin umane utilizate în scop strategic, în anumite perioade de timp.
Dar, la urma urmei ar trebui să înţelegem disponibilitatea unor oameni precum Horaţiu Şerb, Vlad Hogea sau Bogdan Diaconu de a primi alături exponenţi ai structurilor represive dinainte de 1989, câtă vreme ani de zile nu au avut nici o jenă în a sta la aceeaşi masă cu personaje toxice ale politicii româneşti postdecembriste, precum V C Tudor, Dan Voiculescu ori Victor Ponta. În fond, atunci când te-ai ospătat din pomana dracului, beneficiind de avantajele apartenenţei la sistem, e mai greu să te lepezi de vechile tovărăşii.

Am sperat că episoadele PRM şi PC-Voiculescu au fost doar nişte accidente în biografia lui Horaţiu Şerb. Am crezut întotdeauna în şansa de întoarcere a oamenilor de valoare înşelaţi de fantasmele politice zămislite de sistemul securist de după 1989 (Doamne, şi cât de multe diversiuni au fost!…).
Dar, din păcate, se pare că omul este profund ancorat în gândirea de acest tip. Să dezvolţi teoria securiştilor buni de după 1965, ori să susţii – în anno Domini 2014 – stipendierea de către serviciile secrete occidentale a manifestaţiei-maraton din Piaţa Universităţii (1990), este echivalent cu a rămâne tributar gândirii neocomuniştilor care au ucis pe camarazii noştri în iunie 1990 şi au creat în 1991, cu banii Ministerului Culturii, monstruozitatea numită „România Mare”. Exact aşa gândeau promotorii acestui instrument menit să contracareze revirimentul naţionalismului legionar, să intimideze opoziţia de dreapta şi să denigreze pe Regele Mihai.

În privinţa insinuărilor d-lui Şerb pe marginea situaţiei juridice a Partidului „Totul pentru Ţară”, acesta recurge la aceeaşi stratagemă de a divaga şi a dezinforma. Am fost timp de 6 ani secretar general al TPT şi am experienţă în privinţa legislaţiei partidelor politice. Dl Şerb nu cunoaşte probabil faptul că, în baza Legii 14/2003, toate partidele existente la acel moment au avut obligaţia de a se REÎNREGISTRA la Tribunalul Bucureşti cu minimum 25000 de adeziuni. Am participat la batalia de strângere a acestor semnături şi la reînfiinţarea partidului, alături de personalităţi ale Mişcării Legionare, precum Constantin Iulian, Ion Gavrilă Ogoranu, Gheorghe Grecu, Virgil Totoescu şi alţii. Practic procedura a fost aceea de înregistrare de la zero a fiecărui partid politic. Or în 2003 erau deja în vigoare acele prevederi invocate de Horaţiu Şerb, care într-adevăr nu existau în 1993.
Adevărul este că neconstituţionalitatea lustraţiei constatată de CCR şi invocată de liderii PRU se referă doar la dreptul cetăţenilor de a fi aleşi în funcţii publice, nicidecum la partide politice, care sunt instituţii de drept privat şi au dreptul a-şi stabili criteriile pe baza cărora îşi selectează membrii. Eu nu cred că liderii unui partid – fie el şi în formare – pot să confunde dreptul civil cu dreptul public.
În aceste condiţii rămâne întrebarea: de ce se minte?
Personal am privit de la început cu reticenţă iniţiativa lui Bogdan Diaconu.

Nu poţi să vii să pretinzi că salvezi ţara, după ce te-ai înfruptat din beneficiile unor structuri care au patronat corupţia. Gândiţi-vă că omul acesta a intrat în PSD în anul 2001, deci în plină „epocă” Adrian Năstase, pentru ca între 2009 şi 2011 să-l găsim ca vicepreşedinte al PC (Dan Voiculescu). Revenirea la prima iubire PSD coincide cu alegerea în Consiliul Local Sector 4 şi apoi în Camera Deputaţilor.

Nici colegii lui nu sunt mai prejos în ceea ce priveşte traseismul politic. Vlad Hogea a fost membru PRM din 1992, distingându-se prin eseuri elogioase la adresa toxicului personaj V C Tudor, în umbra căruia a devenit deputat în 2000 şi 2004. La scurt timp a intrat în PNG ca vicepreşedinte, pentru ca ulterior să ajungă şi el în Partidul Conservator, de unde a plecat spre PP-DD, unde a îndeplinit funcţia de secretar executiv. Iar Horaţiu Şerb a fost de asemenea consilier judeţean din partea PRM, pentru ca ulterior să eşueze în acelaşi PC.

Iată oamenii! Ce garanţii morale pot prezenta astfel de personaje care, după ce s-au bălăcit în cele mai imunde zone ale vieţii publice postdecembriste, iau iniţiativa unui nou partid lăsând portiţe pentru aducerea în el a securiştilor şi nomenklaturiştilor care şi aşa au viciat 25 de ani politica românească.
În fine, dl Şerb este îngrijorat de faptul că TPT nu a reactualizat, aşa cum prevede Legea 14/2003, o dată la patru ani cele 25000 de adeziuni. Da, domnule Şerb, aşa este. Personal am dispus să nu se irosească timp, bani şi energie în filiale pentru îndeplinirea acestei prevederi aberante, pentru că, asemenea multor legi făcute de PSD pe genunchi, legiuitorii au uitat să prevadă şi sancţiuni pentru neîndeplinire. Practic, domnule Şerb, unui partid nu i se poate face nimic dacă nu reactualizează cele 25000 de adeziuni. Dovadă că noi am continuat să funcţionăm legal. Şi ca noi au procedat zeci de alte partide. Domnule Şerb, această lege este fără corespondent în toată Europa şi lumea civilizată, în ceea ce priveşte caracterul restrictiv şi antidemocratic. Peste tot în lumea civilizată, un partid politic poate fi înregistrat de un număr infim de persoane. Doar Kazahstanul are ceva similar. E o lege făcută de PSD-ul lui Adrian Năstase, într-o vreme când preşedintele d-tale Bogdan Diaconu era membru PSD.

Nu ştiu ca vreunul din voi să fi reacţionat atunci, din partidele stîngiste în care activaţi, faţă de această lege abuzivă. TPT, prin Constantin Iulian, Gavrilă Ogoranu şi alţii au reacţionat şi a făcut demersuri la toate nivelurile, de la Parlament şi Curtea Consituţională şi până la preşedintele Iliescu. Fără rezultat. Şi uite că astăzi Europa pune presiune pe România pentru a modifica urgent acest act normativ.
E normal să profităm şi noi, domnule Şerb, de breşele lăsate de voi în legislaţia strâmbă pe care aţi creat-o, şi să nu ne consumăm şi aşa precarele resurse pentru prevederi aberante născocite de minţi tulburate. Dar asta nu ar trebui să vă preocupe pe dvs. care, aşa cum am aflat, aveţi încă serioase probleme cu strângerea acestor adeziuni.
Nu ştiu să existe după 1990 un alt partid împotriva căruia Procuratura să deschidă 3 acţiuni de dizolvare şi atâtea acţiuni penale câte s-au deschis împotriva noastră. Dar, ca să nu mai lungesc vorba, domnule Şerb, şi pentru a te edifica în privinţa diferenţelor dintre noi, închei cu răspunsul lui Ion Gavrilă Ogoranu dat unui corifeu al naţional-comunismului ce ne dădea târcoale intens: „Ne despart prea multe morminte!…”

Şi pt liniştea celor care jubilează că TPT va fi dizolvat, vreau să precizez: Totul pentru Ţară nu şi-a spus încă ultimul cuvânt în România postdecembristă. Vom continua să fim prezenţi, sub acest nume sau sub altul, pentru că avem datoria de a oferi alternativa unui naţionalism autentic şi a devoala diversiunile pseudo-naţionaliştilor de sorginte securistă.

Florin Dobrescu
Preşedinte executiv al Partidului „Totul pentru Ţară”