Aleşi democraţi şi republicani partizani izolării regimului cubanez au deplâns miercuri decizia preşedintelui Barack Obama de a angaja normalizarea relaţiilor cu Cuba comunistă, promiţând să opună rezistenţă anulării embargoului cerute de preşedintele american.
Senator de Florida, unde trăiesc numeroşi refugiaţi cubanezi ostili regimului Raul Castro, republicanul Marco Rubio a denunţat naivitatea iniţiativei americane, informează Mediafax. “Casa Albă a cedat totul, dar obţine puţine lucruri”, a declarat Marco Rubio pentru jurnalişti.
“Acest Congres nu va anula embargoul”, a afirmat, între altele, Marco Rubio, răspunzând îndemnului lui Barack Obama de a pune capăt embargoului impus încă din 1962. “Voi folosi toate mijloacele aflate la dispoziţia mea pentru a contracara cât mai mult posibil schimbările anunţate”, a avertizat el.
Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, şi-a exprimat regretul în legătură cu “o lungă serie de concesii necugetate făcute unei dictaturi care îşi brutalizează poporul şi complotează cu duşmanii”. “Aceasta va încuraja toate ţările care sprijină terorismul”, a declarat el.
Democraţii nu au rămas datori, în special senatorul Robert Menendez, care prezida până în prezent Comisia de Externe şi face parte din grupul de aleşi ostili anulării sancţiunilor care vizează Cuba. Normalizarea “cauţionează comportamentul brutal al Guvernului cubanez”, a declarat el, citat într-un comunicat.
Anterior scandalului, președinții american și cubanez, Barack Obama și Raul Castro, au anunțat miercuri restabilirea relațiilor diplomatice dintre țările lor, întrerupte de peste 50 de ani, relatează agențiile internaționale de presă.
“Suntem cu toții americani”, le-a transmis cubanezilor în limba spaniolă liderul de la Casa Albă în timpul unei intervenții ce marchează începutul unei perioade de normalizare a raporturilor dintre SUA și Cuba, relațiile diplomatice dintre cele două țări fiind întrerupte din anul 1961.
“Izolarea Cubei nu a funcționat, este nevoie de o nouă abordare”, a indicat Obama, precizând însă că problema ridicării embargoului american împotriva Cubei urmează să fie analizată cu Congresul american, unde deja a întâmpina o opoziţie feroce, chiar şi în rândul democraţilor. De asemenea, Cuba va fi scoasă de pe lista Departamentul de Stat ce cuprinde țările care susțin terorismul. Odată cu reluarea relațiilor diplomatice, SUA și Cuba vor deschide ambasade la Washington și Havana.
Într-un discurs susținut în același timp, liderul cubanez Raul Castro a confirmat restabilirea relațiilor diplomatice cu SUA, transmite Agerpres. Dar a adăugat și el că rămâne de rezolvat problema principală a embargoului american și a atras atenția că între Havana și Washington încă există diferențe profunde, “mai ales în ce privește suveranitatea națională, democrația, drepturile omului și politica externă”, reafirmând însă “voința” guvernului cubanez de a purta un dialog pe aceste teme.
Înainte de a face aceste anunțuri, cei doi președinți au avut o conversație telefonică. În intervențiile lor publice, amândoi au mulțumit Canadei și Papei Francisc pentru rolul jucat în obținerea acestor progrese. Potrivit unor surse de la Washington, deciziile anunțate survin după un an de contacte discrete între SUA și Cuba.
Primul semnal al acestor evoluții pozitive a fost dat în aceeași zi, când americanul Alan Gross, arestat în Cuba în anul 2009 și condamnat la 15 ani de închisoare pentru spionaj, a fost eliberat împreună cu un agent care stă de aproape 20 de ani în detenție pe teritoriul cubanez tot pentru spionaj în favoarea SUA. Concomitent, Statele Unite au eliberat trei agenți cubanezi încarcerați în SUA. De asemenea, președintele cubanez a anunțat că Havana va mai fi elibera și alte persoane, fără să ofere detalii, dar mass-media americană afirmă că ar fi vorba despre 53 de deținuți politici.
Acum mai bine de 50 de ani, președințele american John F. Kennedy semna ordinul prin care era instituit embargoul asupra Cubei, conduse la acea vreme de fratele actualului preşedinte, legendarul revoluţionar Fidel Castro. Decizia a intrat în vigoare pe 7 februarie 1962 şi a fost provocată de “Criza rachetelor nucleare”, pe care sovieticii doreau să le amplaseze în insula din Caraibe, chiar în coasta Statelor Unite. Acel moment tensionat este considerat de istorici ca fiind unul care ar fi putut declansa foarte uşor cel de al Treilea Război Mondial între forţele NATO şi blocul comunist. Criza s-a încheiat cu retragerea rachetelor nucleare ruseşti din Cuba, americanii retrăgând la rândul lor în compensaţie rachetele balistice amplasate în Turcia.
De atunci, pe la Casa Albă au mai trecut 10 președinți, dintre care cinci au murit, iar comunismul sino-sovietic menționat în ordinul lui Kennedy nu mai există.
Embargoul a fost condamnat la ONU în nenumărate rânduri, aminteşte revista Historia. Ultima oară când problema a fost supusă la vot, doar Israelul a sprijinit poziția americană. În rapoartele cunoscutului institut american Freedom House, Cuba nu a primit niciodată un alt calificativ în afară de “not free”.
Administrația Obama a reînnoit embargoul în fiecare an până la declaraţiile de ieri care au anunţat dorinţa de nornalizare a relaţiilor bilaterale. Au mai fost făcute câteva schimbări minore privind facilitarea călătoriilor și restricțiile de investitii. Sursa:FrontPress.ro
