„În secuime s-ar putea întâmpla ce s-a întâmplat la Târgu Mureș în 1990”

Această afirmație face parte dintr-un discurs mai lung pe care l-a susținut dl Antal Arpad, primarul municipiului Sfântul Gheorghe, în cadrul unei întâlniri a Consiliului Reprezentanților Maghiarilor din România, care a avut loc sâmbătă 13 decembrie la Târgu-Mureș.

„Îl rog pe domnul Frunda să își roage șeful, prim-ministrul României, să îl instruiască pe prefectul de Covasna să îi lase în pace pe maghiari. Ce fac prefecții, îl califică și pe el. (…) Dacă nu, în secuime s-ar putea întâmpla ce s-a întâmplat la Târgu Mureș în 1990″, a spus Antal Arpad, în timpul discursului.

Pentru a ști ce s-a întâmplat la Târgu-Mureș în 1990, recomand lecturarea a două cărți:”Târgu-Mureș Cumpăna lui Martie” de Ioan Judea și „Martie Negru la Târgu-Mureș” de Kincses Elod, ambele scrise de către doi participanți activi la acele evenimente, pe poziții adverse, dacă pot spune așa. În urma evenimentelor din acele zile cinci persoane și-au pierdut viața și au existat numeroși răniți, fiind de notorietate internațională cazul lui Mihăilă Cofariu care a fost prezentat inițial ca al unui maghiar lovit cu atrocitate de către români. Agresorul lui, Barabas Erno, se află în Ungaria unde a fugit după acest conflict, pe numelui lui existînd mai multe mandate de arestare, unul emis chiar de Interpol. Aceasta este deja istorie … Cu toate că în zilele noatre Kincses Elod este avocatul lui Laszlo Tokes în procesul  contestării retragerii decorației „Steaua Romăniei.

A aduce în discuție în anul 2014 niște evenimente tragice din istoria noastră recentă și a le califica drept repere, a profera amenințări la adresa unei oficialități ale statului român mi se pare un lucru foarte grav. România anului 2014 nu mai este România anului 1990, evenimentele din acele zile nu numai că nu trebuie să se repete însă încurajarea unui astfel de comportament pornind de la proiectul de „infințare a Ținutului Secuiesc” înaintat de către UDMR în Parlament este neconform articolului nr. 1 din Constituția României: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.”

Pe fondul ieșirii de la guvernare a UDMR de azi, au avut loc aceste nefericite declarații. În contextul relativ recent în care în Spania s-a desfășurat un referendum neoficial pentru „autodeterminarea Cataloniei” și în Scoția un referendum oficial pentru independență, cu rezultate de 45% pentru independență. A fost anul în care intr-adevăr a existat un curent secesionist în Europa, au fost zile în care Flandra a devenit vocală și de asemenea anul în care am privit cu toții cum Rusia anexează Crimeea.

Este oare și anul în care din nou maghiarii suferă de „discriminare pozitivă”, anul în care de ziua națională a României se arborează drapele negre în Tîrgu-Secuiesc sau anul în care în care primarul român de etnie maghiară apare la festivitățile oficiale fără a purta însemnele tricolore? Este același an. Există însă o linie foarte fină între toleranța autorităților la astfel de declarații și indiferența sau lipsa de răspuns. În mentalul colectiv trebuie să rămână faptul că un om într-un pulover verde a fost lovit chiar și când era întins pe caldarâm și nu se mai putea mișca, iar astfel de lucruri nu trebuie să se repete. Aș vrea să cred că dl Antal Arpad la acest lucru se referea.

Mihaela Scânteie