TERORISM cultural: Statuie a lui Avram Iancu VANDALIZATA de unguri

Ura iredentiştilor unguri faţă de eroii românilor ardeleni este bine cunoscută în zonă. Este celebru cazul spânzurării simbolice la Miercurea Ciuc a lui Avram Iancu în 2011 de către extremistul provocator Csibi Barna. Deasemenea, în 2012, Casa memorială Avram Iancu din Târgu Mureş a fost ţinta unui atac cu sticle incendiare. Acum a venit rândul statuii “Crăişorului munţilor” din centrul municipiului Carei să fie vandalizată.

Complexul statuar a fost vandalizat de un grup de tineri încă neidentificaţi, îmbrăcaţi în tricouri albe, care au distrus în cursul  nopţii de vineri, placa ce avea înscrise vorbele marelui patriot, erou naţional: ”Unicul dor al vieţii mele fiind, e să-mi văd Naţiunea mea fericită”.

Fapta a fost semnalată de către locuitori din zonă, scrie ziarul Buletin de Carei. Din păcate sistemul de camere de supraveghere achiziţionate cu fonduri europene nu au surprins atacul pentru ca autorii să poată fi identificaţi.

Ziariștii de la Buletin de Carei amintesc și faptul că dacă pentru statuile personalităţilor maghiare este asigurată în permanenţă monitorizarea, simpla apropiere de acestea fiind rapid identificată de poliţiştii locali apăruţi ca din senin, monumentele româneşti sunt lăsate în voia sorţii de administraţia locală. Spatiile din jurul monumentelor româneşti sunt lăsate în voia sorţii în timp ce lucrătorii de la spatii verzi robotesc in parcurile şi in jurul celorlalte.

Jurnaliştii locali mai reamintesc că pentru reabilitarea Monumentului Ostaşului Român din localitate a fost nevoie de preluarea acestuia din domeniul public al muncipiului Carei în cel al Consiliului Judetean, din cauza refuzului Primăriei de a aloca fonduri pentru  întretinerea şi restaurarea acestuia.

Primaul municipiului este Kovacs Eugen, membru al organizaţiei autonomiste UDMR.

Conform Recensământului din 2011, peste 51 de procente din locuitorii oraşului din judeţul Satu Mare sunt de etnie maghiară.

Eroul românilor ardeleni s-a născut la 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluţia de la 1848, Avram Iancu făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene care lupta pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor publice de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora se bucura de o mare popularitate.

Atrocităţile antiromâneşti, punerea greoaie în practică a legii privitoare la desfiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluţionar ungar de a acorda libertăţi naţionale românilor şi votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea forţelor revoluţionare române şi ungare şi la ridicarea ţărănimii la luptă pentru rezolvarea problemei sociale şi a celei naţionale. Avram Iancu, la numai 25 de ani, a devenit astfel conducătorul oştii ţărăneşti antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu autorităţile militare imperiale austriece a organizat apărarea în Munţii Apuseni şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluţionare maghiare, superioare ca număr şi ca armament, câştigându-şi renumele de “Crai al munţilor”.

Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criş, şi a fost înmormântat în cimitirul de la Ţebea, la umbra Gorunului lui Horea, conducătorul răscoalei ţărăneşti din 1784. La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din Brad și Balint (greco-catolic) din Roșia Montană. În fruntea convoiului funerar, lung de peste 2 kilometri, pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Sursa: FrontPress.ro