Sâmbătă a avut loc la Pădurea Verde, în vecinătatea Muzeului Satului din Timişoara, ceremonia de inaugurare a Monumentului Rezistenței Anticomuniste din Banat, după finalizarea lucrărilor de reamenajare. Evenimentul a fost organizat de Primăria Municipiului Timişoara, împreună cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România – Filiala Timiş.
La ceremonie au luat parte circa două sute de persoane, dintre care urmaşi ai celor care şi-au pierdut viaţa în lupta împotriva comunismului, membri ai asociaţilor de luptători sau foşti deportaţi în Bărăgan, scrie ziarul Timişoara. Pe lângă aceştia, la eveniment au participat şi oficialităţi locale, precum prefectul Eugen Dogariu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş Călin Dobra, secretarul de stat Adrian Sanda sau fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu. A participat deasemenea şi primarul Timişoarei, liberalul Nicolae Robu.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, în debutul ceremoniei de inaugurare, un sobor de preoţi şi diaconi de la Catedrala Mitropolitană, condus de preotul Ionel Popescu, vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Timişoarei, a oficiat slujba Parastasului pentru cei 32 de eroi ai luptei anticomuniste, ucişi în acest loc între anii 1949 şi 1952. La finalul slujbei, preotul Ionel Popescu a adresat tuturor celor prezenţi, din partea ierarhilor timişoreni, un cuvânt de apreciere şi de binecuvântare pentru gestul creştinesc de cinstire şi de evocare a memoriei celor care „au plătit cu viaţa lor libertatea noastră”.
“Mă bucur că am ajuns în stadiul să inaugurăm acest monument, prin care aducem un pios omagiu celor care au avut capacitatea de a se jertfi pentru ideea de demnitate, crezul că poporul român poate trăi într-un alt sistem de valori decât cel pe care au vrut să-l impună mai-marii vremii. Mişcarea de rezistenţă a fost o temă pe marginea căreia s-a scris mult, niciodată însă destul. Membri grupării pot fi asemănaţi cu cavalerii medievali, eroi care au ales să se opună regimului, în ciuda pericolelor evidente, de care erau conştienţi. Tatăl meu a avut parte şi el de închisorile comuniste, fiind deţinut politic. Din fericire nu şi-a pierdut viaţa, precum aceşti eroi, dar faptul că a trait până la vârsta de 61 de ani s-a datorat şi celor ce a pătimit în regim de teroare. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei ce şi-au pierdut vieţile în lupta împotriva comunismului şi în toate luptele pentru mai binele acestui popor”, a spus edilul şef al Timişoarei, Nicolae Robu.
“Beneficiarul monumentului, începând de astăzi, este comunitatea din Timişoara, care trebuie să înveţe să facă mai multe pentru aceşti oameni, pentru a aduce recunoştinţă şi a prezenta generaţiilor viitoare sacrificiul pe care aceştia l-au făcut”, a spus la rândul lui prefectul de Timiş, Eugen Dogariu, citat de Ziua de Vest.
“Lupta împotriva comunismului a reuşit nou, celor tineri, să ne dea posibilitatea să trăim în cu totul alt sistem. Vă asigurăm de tot respectul şi recunoaşterea noastră. Dumnezeu să-i odihnească pe cei care nu mai sunt printre noi şi pe ceilalţi sperăm să-i mai avem pentru mult timp alături de noi”, a declarat şi Călin Dobra, vicepreşdintele CJ Timiş.
“Pentru o vreme îndeplinesc misiunea de a reprezenta în Guvernul României atât organizaţiile foştilor deţinuţi politici cât şi cele ale deportaţilor în Bărăgan, cât şi celor care s-au ridicat în 1989 împotriva regimului comunist. Tuturor acestor oameni am onoareaa a le trensmite din partea Guvernul României recunoştinţă şi preţurire”, a punctat şi secretarul de stat Adrian Sanda.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), filiala Timiş, a realizat construcţia monumentului în perioada 1998-200, din sponsorizări şi contribuţii din partea unor unităţi economice, persoane fizice şi autorităţi locale. În timp, structura a ajuns într-o stare avansată de degradare şi de aceea s-au impus lucrări de consolidare şi reamenajare, inclusiv împrejmuirea şi iluminarea ansamblului.
Consiliul Local din Timişoara a aprobat în 2013 participarea sa, alături de AFDPR Timiş, la continuarea lucrărilor de construcţii şi de reamenajare la Monumentul Rezistenţei Anticomuniste din Banat de la Pădurea Verde.
Monumentul, ridicat pe o colină, este reprezentat de o cruce, simbol al jertfei umane. În cadrul lucrărilor de reamenajare s-au montat mai multe plăci memoriale din granit negru, pe care au fost inscripţionate numele celor care au fost executaţi la Pădurea Verde, a celor care au fost ucişi în luptele cu Securitatea şi a celor care au murit în închisori, lagăre şi deportări.
În fiecare vară, foştii deţinuţi politici, urmaşii acestora şi membrii organizaţiilor naţionaliste din Banat se adună în faţa crucii din beton pentru a organiza o slujbă comemorativă şi pentru a aduce un omagiu acelora care au căzut pentru Credinţă şi Neam luptând cu arma în mână împotriva unui regim satanizat. Sursa:FrontPress.ro
