Un copil de cîţiva anişori arăta altuia cam de aceeaşi vîrstă cu el numele străbunicului lui incrustat pe Crucea de la Mănăstirea Brâncoveanu. Este Ghiţă Haşu, partizanul din Munţii Făgăraşului din Pojorta care a întregit grupul condus de Ion Gavrilă Ogoranu în lupta armată împotriva regimului comunist care a fost executat prin împuşcare la Jilava în 1957.
Imaginea celor doi copilaşi din faţa Crucii a dat speranţă foştilor deţinuţi politici prezenţi la comemorarea eroilor anticomunişti din Ţara Făgăraşului desfăşurată duminică, 20 iulie 2014 că faptele generaţiei de la 1948 nu vor fi uitate. Au fost prezenţi la eveniment puţini dintre supravieţuitorii luptei anticomuniste, puteau fi număraţi pe degetele de la mîini. A remarcat cu durere acest fapt Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România care a ţinut să participe şi în acest an la comemorarea organizată la Cruce.
Kilomerul zero al moralităţii din România
Prin vocea preşedintelui AFDPR, Octav Bjoza, s-au făcut auzite gîndurile, aspiraţiile şi doleanţelor foştilor deţinuţi politic din Ţara Făgăraşului, a urmaşilor acestora deopotrivă cu a camarazilor lor de suferinţă din întreaga ţară. În faţa Crucii de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, edificată în memoria luptătorilor aniticomunişti dn Ţara Făgăraşului prin grija luptătorului Ion Gavrilă Ogoranu, şeful partizanilor din Munţii Făgăraşului, Octav Bjoza a făcut o radiografie a României ultimilor 25 de ani. ,,Evenimentul de azi are o deosebită importanţă pentru noi, îi comemorăm pe cei ce şi-au jertfit vieţile pentru salvarea demnităţii acestui popor. Trist este că acest eveniment ar fi trebuit să primească o mai mare atenţie din partea autorităţilor. Prin această comemorare vrem să transmitem mai departe jertfa celor care astăzi nu mai sînt. Ţara noasstră în aceşti ultimi 25 de ani, am vrea să credem noi, ar fi avut nevoie de noi. Prin evenimentul de astăzi vrem să educăm tînăra generaţie, să-i arătăm că ţara are nevoie de repere de moralitate. Dacă mai există urme ale moralităţii în această ţară acestea trebuie căutate între zidurile AFDPR. Acolo este kilometru zero al moralităţii. Dar astăzi nu se află aici, printre noi, nicio oficialitate locală, nici reprezentanţi ai judeţului. Atunci de unde să înveţe generaţia tînără, de unde să înveţe tinerii, ce a însemnat pentru noi termenii neam, patrie şi tricolor? Toţi cei care s-au perindat la putere în ultimii 25 de ani au avut grrijă să exporte nu numai pădurile ţării ci şi tinereţea şi inteligenţa. Ţara nu le oferă nimic. Este trist să constatăm azi că mîine vom fi o ţară de bătrîni şi bolnavi. În conferinţele mele pe care le ţin în faţa tinerilor le spun astfel de lucruri, iar ei mă întreabă: şi ce ne recomandaţi? Le răspund: ,,Nu vă rămîne decît să vă iubiţi neamul, patria şi tricolorul aşa cum am făcut-o noi cu 60-70 de ani în urmă”. Constant cu uimire şi cu mare tristeţe că Biserica Ortodoxă Română n-a canonizat pe niciunul dintre martirii temniţelor. Ruşinos şi mi-e jenă pentru că sunt ortodox. Catolicii au reuşit să canonizeze trei dintre martirii inchisorilor comuniste, iar noi, deşi am avut mult mai mulţi martiri, nu am făcut nimic. Este un lucru care ne face să ne ruşinăm. Azi, aici, nu suntem nici 10 foşti deţinuţi politic. În anii ’93-’94 eram aici, la acest eveniment, peste 1000 de oameni din care cel puţin 300 eram foşti deţinuţi. Veneau făgărăşenii cu căruţele şi erau întinse pînă jos la intrarea în complex. Ne întrebăm ce va fi să fie după noi? Prin ce tineri de azi va trăi România de mîine? Vrem ca acest monument să dăinuie, aici, la mănăstire, să arate lupta şi jertfa camarazilor noştri” a spus Octav Bjoza, preşedintele AFDPR.
,,Le simţim prezenţa”
Pentru familiile celor ucişi în lupta anticomunistă, executaţi în temniţele comuniste sau decedaţi din cauza condiţiilor din lagăre şi închisori, evenimentul de la Crucea eroilor de la Mănăstirea Brâncoveanu are o importanţă deosebită din punct de vedere spiritual. ,,Astăzi şi aici le simţim prezenţa celor dragi nouă. Sînt cu noi şi aşa cum noi aşteptăm evenimentul şi ei o fac. Ne adunăm laolaltă toţi cei care am avut de suferit în regimul comunist” spun urmaşii luptătorilor. Familiile lui Andrei Haşu, Ghiţă Haşu, Victoria Haşu, toţi din Pojorta, Ion Gavrilă Ogoranu din Gura Văii, Nelu Novac din Berivoi, Nică Chiujdea din Breaza, Vulcu din Breaza sînt familiile care an de an participă la parastasul de la Cruce. Evenimentul este organizat anual în prima duminică după Sf. Ilie sau chiar în ziua sărbătorii dacă aceasta pică duminica de Fundaţia ,,Ion Gavrilă Ogoranu”. Prima ediţie a avut loc odată cu sfinţirea monumentului în 1994, iar de cinci ani manifestarea a fost organizată pe parcursul a trei zile sub egida ,,Rezistenţa anticomunistă naţională”. Ediţia din acest an a avut ca temă împlinirea a 70 de ani de la eliberarea din închisori a foştilor deţinuţi politic, prin Decretul din 1964. În aula Academiei Brâncoveanu a fost organizat un simpozion la care au ţinut lucrări reprezentanţii fundaţiei, foşti deţinuţi politic şi istorici. Parastasul a fost oficiat duminică de preoţii călugări de la Mănăstirea Brâncoveanu. (L.B.)
sursa: Monitorul de Fagaras
