Romania, singura tara din Europa de Est care are o productie proprie de gaze naturale suficienta pentru a rezista intreruperii exporturilor rusesti

România este singura ţară din regiune care are o producţie proprie de gaze naturale suficient de mare pentru a rezista unei crize a gazelor în contextul conflictului geopolitic dintre Rusia şi Occident, iar Bulgaria ar încasa cele mai dure lovituri, în timp ce ţările vestice care cumpără gaze din Rusia ar fi mai puţin expuse.

„În Europa de Est, doar România are producţie proprie suficientă pentru a face faţă întreruperilor“, apreciază economistul ceh Tomas Holinka într-o analiză pentru Moody’s, referindu-se la perspectiva prezentată chiar de Moscova a întreruperilor livrărilor de gaze ruseşti către Europa.

În schimb, Bulgaria ar fi statul din Uniunea Europeană cel mai grav afectat deoarece îşi acoperă tot consumul de gaze cu importuri ruseşti, scrie CNBC.

Vulnerabile sunt şi Slovacia, de asemenea dependentă aproape în totalitate de gaze importate, din care 83,5% vin din Rusia, şi Ungaria, care-şi acoperă trei sferturi din consum cu gaze ruseşti. În schimb, Germania şi Italia sunt mai puţin vulnerabile deoarece ambele state şi-au diversificat sursele de aprovizionare.

Analiza vine după ce Alexei Miller, şeful monopolului rus al exporturilor de gaze, a avertizat luna trecută că statele europene ar putea începe să simtă „în câteva luni“ impactul războiului gazelor dintre Rusia şi Ucraina. „Deşi europenii nu simt nimic acum, Ucraina nu pompează suficiente gaze în depozitele sale subterane, iar problema ar putea deveni acută în următoarele luni“, a spus Miller. Gazprom a întrerupt pe 16 iunie livrările de gaze către Ucraina deoarece Kievul şi Moscova nu au ajuns la un compromis privind preţul. Gazprom a anunţat luni că fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina sunt stabile, potrivit agenţiei Thomson Reuters.

Atuul producţiei interne mari pe care România îl are în faţa multora dintre celelalte state europene este cu atât mai important cu cât Agenţia Internaţională pentru energie estimează că Europa va fi până în 2019 singura regiune în care producţia de gaze va scădea. Acest lucru înseamnă că Europa va deveni şi mai dependentă de importuri, potrivit AP. În prezent, aproximativ 40% din gazele importate de statele europene vin din Rusia.

Un plan bine executat

Dependenţa Europei de energia rusească nu a apărut peste noapte, ci este rezultatul unui plan executat meticulos de-a lungul deceniilor, scrie The Washington Post. Pentru a ajunge furnizorul de gaze dominant al Europei, Rusia nu a scutit niciun efort, iar cei care i-au stat în cale au plătit.

Spre exemplu, în 2009, când Turkmenistanul a intrat în discuţii cu UE despre construirea unei conducte pe sub Marea Caspică pentru a livra gaze statelor europene, o valvă a fost închisă pe partea rusească a unei conducte comune. Rezultatul a fost o explozie care a paralizat infrastructura de export de gaze a Turkmenistanului. Această ţară deţine 12% din rezervele mondiale de gaze naturale şi ocupă locul patru în topul producătorilor de gaze.

Turkmenistan este hotărât acum să-şi vândă Europei gazele naturale prin Turcia. Această strategie va reduce şi dependenţa statului turc de energia rusească. Turcia îşi acoperă 60% din consumul de gaze cu importuri din Rusia.

De asemenea, Moscova a luat măsuri pentru a bloca intrarea Iranului pe piaţa europeană. În 2006 Gazprom a cumpărat un gazoduct care făcea legătura între Iran şi Armenia şi i-a redus mărimea pentru a se asigura că nu va putea transporta gaze iraniene către Europa.

Unde nu a reuşit să blocheze furnizorii noi, Moscova a găsit modalităţi pentru a submina proiectele. Moscova este, clar, neli­niştită de perspectiva construirii Coridorului Sudic de Gaze care ar transporta combustibil din Azerbaidjan către sudul Europei. Această conductă ar putea fi uşor adaptată pentru a prelua gaze din ţări potenţial furnizoare precum Irak şi Israel.

În contextul conflictului geopolitic dintre Rusia şi Occident Comisia Europeană a forţat Bulgaria să îngheţe construirea gazoductului South Stream, care i-ar asigura celui mai sărac stat membru al UE gaze mai ieftine din Rusia

În aceste condiţii, Moscova a sponsorizat campanii de protecţie a mediului contra gazoductului în Bulgaria (ţara pe unde ar trebui în schimb să iasă din Marea Neagră gazoductul South Stream al Gazprom) şi în altă parte. Totodată, companiile ruseşti încearcă să cumpere părţi din sistemele de transport de-a lungul rutei. Iar Moscova s-a implicat în proiectele rivale direct, prin companii ruseşti, sau indirect, prin companii aliate europene, pentru a putea influenţa furnizarea de gaze.

Iar când statele importatoare nu şi-au mai putut plăti datoriile, Gazprom le-a preluat sistemele de transport şi alte infrastructuri energetice ca recompensă. În ianuarie Armenia şi-a pierdut în acest fel participaţia la compania locală de gaze naturale. De Bogdan Cojocaru – Ziarul Financiar