Klaus Johannis a fost subapreciat când a fost categorisit drept „cal troian” al lui Băsescu în PNL; este mai mult decât atât: un atu sau un pion al Berlinului în România.
Problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, atât din exterior (criza din Ucraina, alimentată cu spor de la Moscova), cât și din interior (ascensiunea dreptei naționaliste, sporirea masivă a euroscepticismului și, mai nou, disensiunile privind abordarea politicilor unitare europene, în special prin „șantajul” politic exercitat de Marea Britanie), îi obligă pe arhitecții și pe strategii de la Bruxelles să ia în considerare măsuri mai mult sau mai puțin transparente de asigurare a stabilității în zone aflate atât la periferia deciziei, cât și la aceea așa-zisă „a evoluției democratice”.
Tocmai pe un principiu contravenind flagrant conceptului însuși de democrație, imixtiunea hegemonică a marilor puteri occidentale în viața politică a națiunilor europene „de mâna a doua” este tot mai evidentă. Este și cazul României, unde ascensiunea politică fulminantă a lui Klaus Johannis, până mai ieri cunoscut doar ca meritoriu primar al Sibiului, nu pare a fi străină de interesele mai largi la nivel european și, în special, de sprijinul acordat de Germania pentru un candidat care poate răspunde la rândul său cu loialitate politică necondiționată. Prima probă în această direcție s-a și evidențiat radical în momentul în care, a doua zi după alegerile europarlamentare, liberalii români s-au trezit afiliați de către conducerea demisonară a partidului (nestatutar, deci) la popularii europeni, mai precis în ograda politică a lui Merkel. Aleatoriu, spicuim din presa internațională câteva referiri la Klaus Johannis, menite și ele a consolida încet, dar sigur, imaginea politică a edilului sas de la Sibiu.
New York Times
Sub titlul de „Români posomorâți își recapătă zâmbetul datorită filierei germane”, New York Times se ocupă, la modul cel mai encomiast, de personajul Klaus Johannis, încă din 6 decembrie 2009. Jurnaliștii americani îl vedeau pe primarul din Sibiu premier al României, în eventualitatea că Geoană ar fi câștigat prezidențialele. Potrivit americanilor, două ar fi fost meritele care îl recomandau pe edilul sas: faptul că reușise transformarea Sibiului într-un „giuvaer” urban, recunoscut internațional, și chiar faptul că este sas sau german, beneficiar al stereotipului de seriozitate și competență, asociat cu germanii colonizați în Transilvania, la finele Evului Mediu, dar și cel datorat monarhilor de descendență germană (fără legătură cu sașii transilvăneni, de fapt), care au pus temeliile statului român modern. Apoi, autorii articolului subliniază popularitatea lui Johannis la Sibiu, unde a câștigat alegerile din 2004 cu 87% și pe cele din 2008 cu 83%, amintesc în treacăt de scriitoarea germano-română Herta Müller, care tocmai ce câștigase premiul Nobel pentru literatură, citează mai mulți sibieni, care consideră că mutarea politică a lui Johannis la București ar fi „un lucru bun pentru țară” și, în fine, pe Johannis însuși, care zice: „Una este să schimbi un oraș și să-l conduci, alta este să faci același lucru cu o țară. Dar, până la urmă, abilitățile de care are nevoie un manager public sunt aceleași, fie că e vorba de un primar sau de un premier.”
Der Spiegel
Un alt articol care atrage atenția, de data asta din media germană, a apărut în publicația Der Spiegel, pe 23 februarie 2013, și se intitulează „Etnic german obține funcție de vârf în partid de guvernământ.” Din start, autorii articolului sunt entuziasmați: „De la profesor de fizică la politician de rang înalt: Așa s-a derulat cariera politică a sasului transilvănean Klaus Johannis. A ajuns la vârful Partidului Național Liberal (ca vicepreședinte), deși era membru de partid de numai patru zile.” După ce consemnează meritele administrative ale lui Johannis, ca primar al Sibiului, jurnaliștii explică ascensiunea astfel: Crin Antonescu, autocompromis prin discursuri ultranaționaliste și antieuropene, ar fi dorit ca, prin aducerea lui Johannis, să mai spele imaginea partidului, în special pentru scena europeană. Același Antonescu, consideră ziariștii germani, ar fi fost principalul artizan al suspendării lui Băsescu – atrăgându-l în ițele sale conspiraționist-uzurpatoare și pe „socialistul” premier Ponta -, „un proces politic criticat de Uniunea Europeană”. Apoi, Der Spiegel reia meritele de primar ale lui Johannis, ales deja de patru ori consecutiv, cu scoruri zdrobitoare, și, în final, se menționează aspirațiile sale de moment, anume de a accede pe treptele superioare ale politicii „pentru a avea un rol mai pregnant în perspectiva reorganizării administrativ-teritoriale a României.”
Salam Săsesc de Sibiu
În 2007 Sibiul a devenit Capitală culturală europeană, o realizare cu adevărat excepțională pentru România, care nu ar fi fost posibilă fără sprijinul extrem de complex al Germaniei: material, logistic, promoțional. De la celebrul său salam, „de Sibiu”, cetatea transilvană și-a asociat de-acum numele cu produsul cultural de excepție, devenind o adevărată citadelă a artelor. A fost și apogeul lui Klaus Johannis, atât ca împlinire administrativă, cât și ca acoperire mediatică. Din „sas” local a devenit „neamț” național și european. Acum circulă, cu o anumită voluptate conspiraționistă, teoria că acele înfăptuiri de la Sibiu, de neînchipuit fără aportul Berlinului și al lui Merkel, se pot replica și la nivelul întregii țări, dacă „bunul german” ajunge în fruntea ei. De partea cealaltă a baricadei se situează cei care nu s-ar dori orbiți de ascensiunea culturală a Sibiului și refuză să uite variile manevre frauduloase cu case și alte proprietăți atribuite edilului sibian. De asemenea, se mai opun „filierei germane”, ca soluție politică, aceia care nu agrează desantul politic al lui Johannis direct „în fruntea bucatelor” și fără prea multă considerație față de „pagubele colaterale”, cum ar fi distrugerea partidului istoric al Brătienilor sau reeșaparea politică a unui Băsescu de care mulți se credeau în sfârșit scăpați. Mai sunt și aceia care își permit luxul naiv de a spera că politica națională încă se mai face pe plan național. În fine, deocamdată în sondaje (CSCI) Johannis ar fi pe locul doi, după Ponta, cu 23%, iar în eventualitatea turului doi ar obține 39%, față de cei 61% ai actualului premier.
sursa: ZiuaNews
