Retragerea lui Crin Antonescu din postura de prezidențiabil al PNL a deschis calea pentru o candidatură a lui Klaus Iohannis la funcția supremă în stat, cu susţinerea partidelor de Opoziţie. …
În acest context, este interesant de știut ce crede primarul Sibiului pe zona de politică externă, care ocupă o parte consistentă din activitatea unui președinte.
Klaus Iohannis n-a dat foarte multe declarații despre politica externă pentru că nici n-a fost întrebat foarte mult despre asemenea subiecte. A făcut-o totuși acum două săptămâni, înaintea alegerilor europarlamentare, când a acordat un interviu filmat pentru Adevărul în care a exprimat o serie de poziții aflate în disonanță cu cele asumate de președintele Traian Băsescu și diferite și față de cele angajate de Crin Antonescu.
A surprins în primul rând raportarea la unirea cu Republica Moldova, despre care a spus că „nu trebuie să reprezinte un obiectiv național”. „Cu unirea aș lăsa-o mai încet”, spunea Iohannis laAdevărul Live.
Iată declarația făcută de Klaus Iohannis pe subiectul Unirii cu Moldova:
„Nu cred că trebuie să fie obiectiv naţional, cum și moldovenii ne-au spus-o clar că ei nu-și doresc o unire cu România. Părerea mea este că trebuie să respectăm acest lucru. Nu putem să pornim de la abordarea că noi dacă suntem mai mici decât alții să ne respecte, dar dacă sunt unii mai mici ca noi, să ne impunem punctul de vedere. Nu este fair. Istoriile României şi ale Moldovei au evoluat separat, diferit. Trebuie să fim conştienţi de asta, trebuie să fim conștienți de faptul că mixul etnic din Moldova nu mai e cel din anii patruzeci. Este altceva. Trebuie să-i vedem cum sunt ei azi, nu cum au fost acum 60 de ani sau acum 160 de ani. Aici, cred că cea mai rezonabilă abordare este să-i luăm ca atare, cum sunt ei, să vedem ce vor. Ce vrem noi? Noi evident ne dorim apropierea de România și cred că este un lucru foarte bun dacă s-ar produce apropierea Moldovei de UE, chiar o includere în UE, care ar împinge limita estică a Uniunii (…) Iar cu unirea, eu personal aș lăsa-o mai încet”.
„Eu nu cred că România trebuie să aibă o politică de convingere a moldovenilor să se unească cu România. Eu cred că România trebuie să aibă o politică de parteneriat față de Moldova, parteneriat privilegiat, special, cum doriți, dar între parteneri egali. Nu să ne impunem noi ce vrem noi de fapt și să credem că după un timp vor crede și ei acest lucru”.
Diferit față de pozițiile publice angajate de România prin președintele Traian Băsescu s-a exprimat Iohannis și în legătură cu criza din Ucraina.
„Rolul nostru foarte concret este foarte simplu. Noi suntem fiindcă ne-am dorit în NATO și UE. Suntem membru NATO și avem un parteneriat strategic cu SUA. Aceste lucruri definesc geopolitic România pentru cel puţin un secol. Noi avem calea noastră, e clară, e alături de UE, NATO, SUA. Împreună cu ei putem să fim o forţă suficient de mare care face faţă acestor încercări ale Rusiei de a deveni o putere mondială pe spezele noastre. N-are nimeni o problemă, să devină putere mondială, dar nu pe spezele noastre. Și atunci cred că e relativ limpede că noi trebuie să ne abţinem de la comentarii inutile, nediplomatice şi pripite. Noi exact din acestea am făcut. În ultimele luni, am dat enorm de multe mesaje de acest tip care nu au rezolvat nimic.Eventual, enervează un pic pe ceilalți”
„Toate aceste acuități inutile… România rămâne aici, indiferent cât ne agităm, ce povestim, România rămâne aici, Rusia rămâne acolo, Ucraina rămâne vecinul nostru. În loc să ne ambalăm artificial, mai bine să aprofundăm tematica şi să vedem, pe căi diplomatice, cum putem noi să contribuim la programele europene și americane care clar converg spre o pacificare a zonei de la noi. Nu să facem notă discordantă și să țipăm că ne trezim cu rușii la Dunăre și Ucraina să facă nu știu ce… Sunt lucruri care nu sunt diplomate. E diplomație banală să te abții în astfel de vremuri de la comentarii care nu îmbunătățesc situația”
„Întreaga criză din Ucraina este cauzată de abordări superficiale, de abordări care nu au ţinut cont de istorie şi de realităţile de la faţa locului. Abordarea superficială se aplică în general politicii ţărilor din UE, se aplică şi României. Nu ne-am aplecat suficient asupra unor adevăruri şi unor evoluţii, fiindcă nu ne-au interesat am considerat că lucrurile merg bine, există parteneriatul UE-Rusia, Ucraina devine țară europeană. Și s-a pierdut total din vedere care este realitatea: Rusia este o țară care nu a digerat niciodată pierderea statutului de putere mondială și retrogradarea la putere regională. Și cam tot ce a făcut, a fost făcut pentru a recăpăta statutul de mare putere mondială. În acel parcurs nu a fost parte conceptul de Rusie cuminte, care este un mic partener al UE”
„Să porneşti de la premisa că Ucraina, care foarte puţin timp a fost republică de sine stătătoare, în rest a făcut parte din Imperiul Rus – ba chiar mai mult, Kievul a fost eminamente un oraș rusesc cred că aproape 1000 de ani – deci să porneşti de la ideea că trece printr-o procedură birocratică într-un parteneriat strâns cu UE şi Rusia asistă, este o naivitate. Cum putea cineva să-şi imagineze că Rusia lasă Ucraina să plece pur şi simplu? De neimaginat după părerea mea!”.
Klaus Iohannis nu este de acord nici cu o politică de izolare a Rusiei.
„Singura cale care duce la conflict este izolarea Rusiei. Orice altă cale va duce la o pacificare a zonei (…) Singura cale catastrofală este izolarea definitivă a Rusiei. Asta nu înseamnă că trebuie să dăm înapoi, nu vreau să fiu înțeles greșit. Nu vreau nici să dăm înapoi, nici să tolerăm anexări de teritorii prin metode care de care mai curioase și inventate recent, dar să-ți propui să mergi spre o izolare a Rusiei mi se pare fundamental greșit. Eu cred că trebuie, împreună cu ruşii, să vedem cum resetăm jocul, cum găsim iarăși un dialog pe ce ne unește, nu pe ce ne desparte și să detensionăm criza”.
Sursa paginadepolitica.ro
