50 de ani de la ELIBERAREA DEŢINUŢILOR POLITICI. O dezbatere care s-a bucurat de succes.

Sala Muzeului de Istorie a Bucureştiului a fost plină cu ocazia dezbaterii pe tema împlinirii a 50 de ani de la eliberarea foştilor deţinuţi politicidin 1964. Organizată de Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi – Politici Luptători Anticomunişti şi Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu, manifestarea s-a bucurat de interesul unui mare număr mare de bucureşteni, în special tineri.

Florin Dobrescu, unul din organizatori, a precizat că este doar prima dintr-un ciclu mai larg de manifestări pe tema acestui semicentenar, subliniind importanţa istorică şi sociologică a acelui eveniment graţie căruia zeci de mii de oameni care zăceau în închisorile politice ale regimului totalitar au revenit într-o societate care i-a primit cu ostilitate, teamă şi suspiciune. În ciuda marginalizării, majoritatea au reuşit să-şi termine studiile, să-şi întemeieze familii şi să se impună profesional.

Profesorul Radu Ciuceanu, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, la venerabila vârstă de 86 de ani, cu dubla sa calitate – de participant la rezistenţa armată anticomunistă şi totodată emerit istoric – a evocat contextul internaţional şi presiunile exercitate de Occident asupra României comuniste, ca explicaţie a deciziei regimului totalitar de eliberare a prizonierilor politici deţinuţi după 1947. D-sa a evocat, cu emoţie, evenimentele care au precedat eliberarea sa din penitenciarul Gherla, dar şi condiţiile grele în care un fost deţinut politic reuşea să se reintegreze în societatea comunistă.

Dl Neculai Popa, fost deţinut politic, preşedintele Romanian-American Council din SUA, a făcut o retrospectivă emoţionantă a atmosferei generate în acelaşi penitenciar de la Gherla, de vestea decretului de eliberare a deţinuţilor politici dar şi a ororilor petrecute în închisorile comuniste. Refugiat în 1950 din România comunistă, dl Neculai Popa avea să contacteze autorităţile americane din Viena şi să se alipească comunităţii refugiaţilor români de la Salzburg, fiind unul din cei instruiţi de CIA pentru acţiuni anticomuniste pe teritoriul românesc. Capturat la intrarea în ţară, pentru tânărul de 19 ani urma să înceapă un lung calvar, încheiat abia în 1964, odată cu decretele de graţiere. Supus permanent hărţuielii şi arestărilor Securităţii, a reuşit să emigreze în 1979, prin intervenţia administraţiei SUA.

A fost prezentat dl deputat Dan Cristian Popescu, iniţiatorul unui proiect de lege pentru înfiinţarea unui muzeu al totalitarismului în România, unul din puţinii oameni politici care manifestă un interes aparte pentru recuperarea şi valorificarea memoriei celor care au luptat împotriva comunismului. Pe lângă demersurile de promovare a acestui proiect, d-sa este iniţiatorul unui demers cultural de conservare, prin interviuri video, a memoriei foştilor deţinuţi politici, în aceste acţiuni fiind susţinut de Federaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Fundaţia Ogoranu. Dl Dan Cristian Popescu a arătat necesitatea realizării şi în România a unui muzeu al comunismului, aşa cum există în toate celelalte state din fostul lagăr socialist, considerând cunoaşterea istoriei recente ca pe o condiţie esenţială a avansării României pe calea statului de drept şi nerepetării a ororilor petrecute în anii dictaturii. D-sa este şi autorul unui proiect de lege care prevede introducerea obligatorie a studiului totalitarisului în România în cadrul Istoriei la clasa a XII. Dl Popescu a reamintit împlinirea a 100 de ani de la naşterea seniorului Corneliu Coposu.

Arhitectul Vlad Mitric, neobosit cercetător al arhivelor comunismului şi colaborator vechi al Federaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, a oferit o prezentare video a valoroasei sale lucrări editate recent la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964. Intre destin concentraţionar şi vocaţie profesională. De asemenea, dl Vlad Mitric a prezentat publicului detalii cu privire la proiectul de valorificare memorial-muzeală a Fortului 13 Jilava, proiect valorificat şi în aplicaţiile practice cu studenţii de la Facultatea de Arhitectură, unde este profesor.

Ciclul comunicărilor a fost încheiat de tânărul cercetător Victor Dogaru, care a prezentat rezultatul studiilor sale pe marginea decretului 200/1957, act normativ prin care regimul comunist recunoştea practic crimele comise în închisorile şi lagărele politice, încerând să rezolve problemele legale create de moartea a mii de oponenţi politici în temniţe după 1948, în condiţiile în care acestora nu li se întocmiseră acte de deces.

A fost prezentat primul număr al revistei „Rezistenţa” – publicaţie a Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu.