Scenariul Crimeea proliferează. Foarte probabil, regiunile Donețsk și Lugansk vor avea aceeași soartă. Transnistria, Harkov și Odesa așteaptă semnalul.
Frontierele se modifică sub pretextul criteriului etnic și teritorii întregi, cât un sfert din România, își schimbă peste noapte stăpânul. Cancerul se întinde spre Vest. Până unde?
„Următorul conflict separatist se coace în Ținutul Secuiesc, o enclavă maghiară aflată în pragul autonomiei”, arunca bomba, acum o lună, săptămânalul german Der Freitag. Autorul articolului, austriacul Martin Leidenfrost, nu e chiar un exaltat: a câștigat un premiu internațional pentru jurnalism în 2007 și scrie la publicații din Austria, Germania, Elveția sau Slovacia. În plus, omul s-a documentat la fața locului, în România. E pentru prima dată când se evocă ipoteza separării Ținutului Secuiesc. Și încă în presa germană. Zonă de unde, coincidență, cu ceva timp în urmă, se ivea și ideea unui plan de federalizare a Moldovei. Există pericolul repetării Scenariului Crimeea în Harghita și Covasna? Să ne trântim o pungă de gheață pe cap și să analizăm, cu minte rece, faptele. Primul lucru care ne atrage atenția e o fojgăială teribilă în maghiarime, de la Budapesta până la Gheorghieni.
„Problema ungară este o problemă europeană”, a tunat Viktor Orban, în parlament, la discursul de reînvestire. Cerând autonomie pentru conaționalii săi din Ucraina, după modelul rusesc, pretențiile premierului s-au întins și peste Tisa. „Ungurii din bazinul carpatic au dreptul la dublă cetățenie, drepturi colective și autonomie!”
În timpul ăsta, UDMR, revenită la guvernare, e pe cale să-și împlinească pofta după care tânjește demult: steagul Ținutului Secuiesc va fâlfâi legal pe clădirile oficiale ale statului român. Or, asta ar însemna implicit recunoașterea Ținutului drept entitate teritorială. Iar proiectul regionalizării va fi repus pe tapet în 2015. Foarte probabil, PSD va satisface pretențiile UDMR de refacere a răposatei Republici Autonome Maghiare.
Pe când Moscova doar poftea la Crimeea și nu o hăpăise încă, scriam că un precedent mai periculos chiar decât Kosovo sau Osetia de Sud e pe cale să se întâmple: anexarea unei regiuni de către un stat cu care NU are graniță teritorială. PESTE teritoriul statului păgubit. Doar pentru a nu inflama spiritele nu am pomenit explicit de asemănarea cu Harghita și Covasna. E posibil, însă, ca pericolul să depășească granițele celor două județe.
De sâmbătă, o caravană a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, formațiunea lui Laslo Tokes, va cutreiera Ardealul până la alegerile europarlamentare, pentru a cere trasformarea nu doar a Ținutului Secuiesc, dar și a Partiumului, în „regiuni cu statut special”. Adică și a județelor Arad, Timiș, Caraș Severin, Bihor, Maramureș, Sălaj și Satu Mare! Deci, până la granița cu Ungaria!
Colac peste pupăză, sloganul electoral al UDMR, care, nota bene, candidează pe liste comune cu durul Partid Civic Maghiar, este „Erdelyt Europaba”. Adică „Ardealul în Europa”. Nu România, nu Ținutul Secuiesc, ci Ardealul! În fine, în toată vânzoleala asta, apare cartea lui Lucian Boia, despre Primul Război Mondial, în care scrie: „Românii puteau invoca firește, cum au și făcut-o, un drept etnic asupra Transilvaniei, dar nu și vreun drept istoric”. De multă vreme, Ungaria lui Viktor Orban face figură de capră năbădăioasă printre oile Uniunii Europene. O doare sub coadă de toate mârâielile Bruxelles-ului și se pupă în bot cu Rusia lui Putin. Moscova tocmai a oferit Budapestei un împrumut bombă de 14 miliarde de dolari, pentru ca Rosatom Corp., compania nucleară rusă, să participe la dezvoltarea capacității de energie atomică a Ungariei. Și asta nu e totul. Ideologul lui Putin, Aleksandr Dughin, autorul proiectului „Eurasia”, pe care Moscova l-a inventat pentru a-l opune Uniunii Europene și expansiunii occidentale spre Răsărit, este prieten la cataramă cu Vona Gabor, președintele partidului extremist maghiar Jobbik, recent declarat persona non grata în România, după tămbălăul de la Târgu Mureș. Despre care consilierul premierului, Gyorgy Frunda, declara: „Până la urmă, manifestația a fost OK”.
Ieri, procurorul-șef al Ungariei a cerut președintelui Parlamentului European ridicarea imunității europarlamentarului Jobbik Bela Kovacs, acuzat că ar fi spionat instituții europene și ar fi conspirat în favoarea Rusiei. Cercul se închide.
