CRIZA DIN UCRAINA. Cât de rusească este Crimeea şi de ce este România interesată de tensiunile din Peninsulă

By Florin Dobrescu On mart. 5, 2014

Rusia a efectuat în ultimele zile o invazie a Peninsulei Crimeea din Ucraina, sub pretextul apărării cetăţenilor săi de aici, după îndepărtarea de la putere a lui Viktor Ianukovici. 58% dintre locuitorii regiunii autonome sunt etnici ruşi, mulţi dintre ei având şi cetăţenie rusă. În ciuda declaraţiei Palatului Cotroceni, potrivit căreia „România nu este afectată direct de situaţia din Ucraina şi nu există riscuri imediate la adresa securităţii naţionale a ţării”, România are tot interesul ca situaţia din Crimeea să fie soluţionată paşnic şi cât mai rapid, dezechilibrul din regiune fiind foarte periculos. Un prim efect s-a văzut încă de luni dimineaţă, când leul şi celelalte valute din regiune s-au depreciat pe fondul crizei din Ucraina.

AFP/Mediafax

Rusia a fost forţa dominantă în Crimeea în cea mai mare parte a ultimilor 230 de ani, de când a cucerit peninsula de la Imperiul Otoman. Controlul rusesc a continuat să se facă simţit chiar şi după ce Crimeea a fost făcută „cadou” Ucrainei de către Nikita Hruşciov, influenţă care a continuat şi după destrămarea URSS.

Potrivit celui mai recent recensământ, 58% dintre cele 2 milioane de locuitori ai peninsulei sunt ruşi şi 77% au declarat că limba nativă este rusa. În Crimeea, mai sunt 24,4% ucraineni şi 12% tătari turcofoni şi musulmani suniţi. De asemenea, mulţi dintre etnicii ruşi au şi cetăţenie rusească. Prin aceste realităţi etnice şi-a justificat Rusia manevrele militare din ultimele zile, susţinând că nu face decât să îşi apere cetăţenii de aici, care aveau de suferit în urma mişcării EuroMaidanului şi a instalării unei noi puteri la Kiev.

Sursa: Recensământ 2001/Clic pentru a mări

În ciuda apropierii de Moscova, a demografiei şi a faptului că aici se află flota rusească de la Marea Neagră, Crimeea are statut de regiune autonomă în interiorul statului ucrainean. Cu alte cuvinte, Crimeea face parte din Ucraina şi se supune legilor ei, statut pe care Rusia s-a angajat să îl respecte şi să îl apere, inclusiv prin Tratatul de la Budapesta, din 1994, explică BBC. Prin acel tratat, menit să transfere în Rusia arsenalul nuclear moştenit de Ucraina la destrămarea URSS, al treilea cel mai mare din lume, SUA, Marea Britanie şi Rusia au devenit garanţii suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statului ucrainean.

În 2010, contractul Moscovei privind staţionarea flotei la Marea Neagră în Crimeea a fost extins până în 2042, în schimbul unei reduceri cu 30% a preţului gazului livrat în Ucraina.

Forţele navale de la Marea Neagră/Clic pentru a mări/Detalii, AICI

Statutul legal al Crimeii

Regiunea autonomă Crimeea îşi alege propriul parlament, însă nu mai are preşedinte din 1995, când postul a fost câştigat detaşat de un separatist prorus, aminteşte BBC. De atunci, premierul regiunii este stabilit de Kiev, în urma consultărilor cu legislativul ales din Crimeea. Regula ultimelor două decenii nu este aplicată în acest moment, însă. Săptămâna trecută, postul de premier a fost ocupat de un prorus neconfirmat de Kiev, care a cerut Moscovei o intervenţie în peninsulă.

În regiune, domină un puternic sentiment prorus, ceea ce s-a văzut şi la alegerile prezidenţiale din 2010, când peste 70 dintre alegătorii de aici l-au votat pe Viktor Ianukovici, considerat „omul Rusiei”. Tocmai acesta este motivul pentru care mişcarea de contestare a regimului Ianukovici care a devenit „EuroMaidanul” a fost controversată în Crimeea.

Sursa infografic: BBC

Adevăratul conflict etnic din Crimeea, însă, este cel dintre ruşi şi tătari. Înainte ca peninsula să fie anexată de ruşi, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, tătarii erau majoritari aici. În 1944, spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin a deportat populaţia de tătari musulmani din Crimeea în Asia Centrală, sub acuzaţia de colaborare cu naziştii, aminteşte The Telegraph. Aproape jumătate din această populaţie a murit pe drum, iar resentimentele continuă şi astăzi. De altfel, Ankara are mai multe proiecte aici menite să protejeze populaţia turcă de eventualele abuzuri ale administraţiei regionale.

De ce îi interesează pe români ce se întâmplă în Ucraina

Cu precedentele din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, dar şi din Nagorno Karabakh, apariţia unui nou conflict îngheţat în această regiune, de această dată în Crimeea, este deosebit de periculoasă, putând „accentua instabilitatea regională şi, implicit, apariţia unor tensiuni ce pot duce inclusiv la conflicte armate”, după cum a avertizat şi Palatul Cotroceni.

„Din acest punct de vedere, România consideră că propria ei securitate este supusă riscului pe termen mediu şi lung”, a declarat preşedintele Traian Băsescu duminică. Totodată, şeful statului a precizant că „situaţia din Ucraina nu este în acest moment o ameninţare directă şi imediată la securitatea României, la independenţa României şi la suveranitatea statului român asupra teritoriului naţional”.

O altă consecinţă a unui conflict – îngheţat sau armat – în Crimeea ar putea fi crearea unui val de refugiaţi din peninsulă sau din alte regiuni rusofone ale Ucrainei, val care ar putea ajunge inclusiv în România.

În fine, interesul României faţă se soluţionarea cât mai rapidă şi prin mijloace paşnice a situaţiei din ţara vecină este şi de ordin economic. Leul s-a depreciat luni dimineaţă pe fondul crizei din Ucraina. Cursul a urcat spre 4,52 lei/euro, pierderea leului fiind, totuşi, inferioară celor afişate de valutele din regiune, care s-au depreciat din acelaşi motiv.

Potrivit dealerilor, valutele din regiune consemnau deprecieri de până la 0,7%, jucătorii încercând să evite valutele riscante, în contextul situaţiei din Ucraina. Un avertisment în acest sens a venit, luni, şi din partea preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, care a comentat că escaladarea crizei din Ucraina ar putea avea impact şi în afara regiunii.

sursa: Gandul