Iubirea exagerată de sine, cultul pronunțat pentru propria personalitate și sentimentul că totul ni se cuvine sunt câteva dintre aspectele care caracterizează „epidemia de narcisism” ce se răspândește, în special printre tineri. De ce? „Noi am crescut într-o vreme în care viața se învârte doar în jurul sinelui”, este de părere scriitorul Andrew Cohen, comparând generația sa (baby-boom) cu cele anterioare.
Încă de când era copil, cei din jurul său i-au insuflat această atitudine centrată asupra propriei persoane, povestește Cohen pentruBig Think. De la părinții care i-au oferit libertatea de a face orice îi crea plăcere și fericire până la profesorii din școală, „niciunul nu mi-a spus că poate am o obligație de a-i ajuta pe cei mai puțin avantajați decât mine”.
Cohen consideră că narcisismul poate fi descris ca o „epidemie culturală”, iar persoanele caracterizate de această trăsătură „se uită întodeauna la imaginea lor în oglinda propriei minți”.
Milenialii — generația cea mai „lovită” de microbul narcisismului?
Experții au observat că Generația milenialilor sau Generația Y (persoanele născute în perioada anilor ’80 și ’90), se distinge prin personalitatea narcisistă, concentrată asupra cultului propriei persoane. Potrivit cifrelor publicate de Insititutul Național de Sănătate din SUA, persoanele de 20 și ceva de ani au un risc chiar și de trei ori mai mare de a dezvolta tulburări de personalitate narcisistă, în raport cu cei care au peste 65 de ani, scrie TIME.
Și alte studii au scos în evidență faptul că Generația milenialilor este tot mai concentrată asupra sinelui și mai puțin interesată de lucrurile din jur și de binele colectiv. O cercetare publicată în Journal of Personality and Social Psychology arăta că implicarea în acțiuni caritabile sau cauze sociale, politice sau ecologice ori aspirarea către o profesie centrată pe ajutorare sunt lucruri care nu prezintă un interes crescut pentru tinerii Generației Y. Pe de altă parte, interesele lor se concentrează în jurul imaginii, a bunurilor materiale și a faimei.
Consecințele acestui mod de gândire se văd mai târziu, susține prof. Paul Harvey, de la Universitatea din New Hampshire. El este de părere că acest „sentiment de umflare în pene a sinelui”, care caracterizează tânăra generație se va transforma în „așteptări nerealiste” și „dezamăgire cronică”.
Cine e de vină pentru răspândirea narcisismului?
„Creșterea narcisismului pare că s-a accelerat aproximativ după 2005 sau 2006, ceea ce corespunde perioadei apariției site-urilor de socializare”, a declarat pentruCatalyst prof. Jean Twenge, autoarea cărții Generation Me: Why Today’s Young Americans Are More Confident, Assertive, Entitled–And More Miserable Than Ever Before.
Legătura dintre mediul online și cultul personalității pare îndreptățită, dacă luăm în considerare popularitatea de care s-a bucurat termenul „selfies” anul trecut, când a fost desemnat „cuvântul anului” de Oxford Dictionaries. Trendul este privit de mulți drept o expresie a vanității. Mulți văd selfie-urile ca acte de egocentrism și ca strigăte după atenție”, a declarat dr. Pamela Rutledge, directorul Organizației Media Psychology Research Centre din Boston, pentru BBC. Alții o percep însă ca o formă de exprimare și un mod de a spune o poveste. „Este mai degrabă legat de un moment și de o poveste decât de o fotografie. Nu are legătură cu a fi frumos”, a declarat Frédéric della Faille, fondatorul serviciului de photo-sharing Frontback, pentru NY Times.
Prof. asistent Shawn Bergan, de la Universitatea de Stat Appalachian, care a analizat asocierea dintre personalitatea narcisistă a tinerilor Y și utilizarea rețelelor sociale, nu este însă de acord că aceste canale online au încurajat atitudinea narcisistă între tineri. „Cercetarea noastră sugerează că folosirea rețelelor de socializare nu este un indicator al narcisismului, ci un produs al timpurilor”, susține Bergan, citată de Discovery.
Pe baza dovezilor existente din domeniul psihologiei, cu privire la dezvoltarea psihică a copiilor, ea a explicat că personalitatea este instaurată la vârsta de 7 ani. Totodată, ea argumentează că un individ își poate crea un cont pe Facebook doar după 13 ani, iar majoritatea userilor acestei rețele au peste 18 ani. În plus, experta adaugă că „ceea ce nu este luat în considerare e faptul că acel copil tăcut și umil întâlnit pe stradă folosește, de asemenea, Facebook”.
Nu numai evoluția tehnologică are putere de influență asupra dezvoltării narcisismului. Prof . Twenge este de părere că atitudinea centrată asupra propriei persoane a fost promovată și de alți factori, precum modelele promovate de media, educația de acasă sau accesibilitatea creditelor bancare.
Părerea sa este împărtășită și de David French, consilier senior la Centrul American de Drept și Justiție din SUA, într-un articol pentru Christian Post. El pune atitudinea egoistă și narcisistă a tinerilor pe seama învățăturilor oferite de părinți, dar și pe fondul creșterii creditelor la bănci, un fenomen care le-a arătat că oricine poate obține cu ușurință ceea ce-și dorește, chiar dacă nu își permite.
Deși este important ca fiecare dintre noi să învețe să se accepte și să fie fericit cu el însuși, experții în domeniu subliniază pericolele pe care le ascunde depășirea granițelor acestei iubiri de sine, către narcisism. Așa cum sublinia Andrew Cohen, tendința de a considera că toate lucrurile se învârt în jurul propriei persoane poate conduce la crearea unor „relații materialiste” atât cu cei din jur, cât și cu viața.
sursa: Semnele Timpului
