Tinerii de azi, offfffff, bietii de ei, tinerii de azi. Ce bine ar fi sa-si costientizeze chemarea , sa devina cu adevarat viitorul tarii noastre. Insa majoritatea tinerilor pleaca, mai mult sau mai putin justificat, dincolo de granite, pentru a ……pentru a ….”se realiza”. A se realiza in ce mod, in mod spiritual? Ei as! In mod material? Da, insa cu ce pret, cu pretul de a-si pierde identitatea, de ortodocsi si de romani. Pentru o bucata de paine, tanarul nostru haladuieste prin lume, fara sa stie precis spre ce se indreapta, unde merge si ce vrea de la viata. Nici un duhovnic mare nu a binecuvantat plecarile in afara tarii, decat cu mare discernamint si foarte rar. De ce oare? Fiindca se pierde tineretul, tanarul pierde legatura sa ombilicala cu Hristos, in lumea de astazi din ce in ce mai secularizata si mai lipsita de Dumnezeu si mai plina de egoism si de lacomie. Pierde adancimea ortodoxiei pentru niste avantaje vremelnice care nu il ajuta la mantuire. Pierde bogatia harului dreptei credinte ortodoxe si darurile nepretuite ale lui Hristos. Aluneca pe panta materialismului si isi uita chemarea si rostul sau in lume.
Pr. Iustin, cu mare durere, spunea: “Da ce sa mai faci ,,mai cu tinerii de azi, ca nu-s buni de nimic.’’ Parintele nu s-a gindit o clipa sa jigneasca pe cineva, ci doar voia sa mentioneze faptul ca tanarul de azi nu mai este educat sa se jertfeasca pentru credinta si neam, ca odinioara, ci cade prada placerilor vinovate si desertaciunilor acestui veac, pierzindu-si mintuirea. Tineretul nu mai este capabil de sentimente inalte, de jertfa suprema pentru inaltele idealuri legate de credinta si neam, nu mai este educat in acest sens. Nu mai cunoaste istoria si valorile adevarate si ca atare nu stie spre ce se indreapta. Tot parintele Iustin, intr-una din cuvantarile sale mentiona despre tineretul de altadata, ca era mindru sa moara pentru tara, neam si credinta, in razboaiele mondiale. Unde mai intalnim noi astazi asemenea sentimente marete? Unde?
Nu stiu cum un tanar poate cu atata usurinta sa-si paraseasca parintii, fratii si surorile si sa mearga printre straini. Cu ce motiveaza? Pentru umila bucata de paine pe care o mananca cu prea multa sudoare si cu multe lacrimi printre straini. Cred ca prea ne facem praf pentru viata aceasta materiala plina de grija zilei de mane care sufoca grija mantuirii.
Omului i s-a acordat cinstea de a fi regele creatiei si totodata de a fi intocmai ca ingerii lui Dumnezeu. Deci trebuie sa traim ingereste si nu sa ne incurcam in grijile acestei lumi desarte, precum spune Scriptura: “Cautati mai intai imparatia cerurilor si toate celelalte se vor adauga voua.” Care “celelalte”? Adica cele materiale, de care nu trebuie sa ne ingrijim, caci are Dumnezeu grija sa le adauge. Dar noi avem putina credinta. Sa punem deci pe primul rand sufletul si cele spirituale si sa ne amintim de pilda Mantuitorului cu pasarile cerului care nu ara si nu secera.
Sa ne amintim apoi, de floarea tineretului intelectual, care s-a jertfit in temnitele comuniste: Petre Tutea, Mircea Vulcanescu, Iustin Parvu, Arsenie Papacioc, Adrian Fageteanu, Sandu Tudor, Mircea Eliade, Mucenicul Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Flora Gyr, Dumitru Uta, Ghe. Calciu Dumitreasa, Ioan Ianolide si alte mii de tineri intelectuali romani cu numele carora am acoperii mii de file de carti de istorie. Pentru ce au rabdat acestia teroarea comunista. Pentru ca sa ne daruiasca noua o patrie si o credinta, frumoase ca “soarele sfant de pe cer”.
Azi tinerii nu mai merg la biserica ca e rusine, nici nu stiu ce inseamna ortodoxie. Termeni ca neam ,patrie, tara, jertfa le sunt totalmente straini. Nu au aceste notiuni pentru ca nu ii invatam, noi parintii nu le dam educatia corespunzatoare, caci suntem prea ocupati……cu cele materiale, desarte. Deci avem mare vina!
Asadar, ce este de facut ca tinerii sa se intoarca la origini si la adevaratele valori crestine? Sa se destepte la realitate si sa se formeze eroi adevarati capabili de jertfe mari. Sa ne educam tinerii in acest fel, caci numai asa vom putea asigura viitor luminous natiei noastre si numai asa ne vom implini chemarea spre mantuire a neamului nostru romanesc.
Pe final as dori sa redau citeva versuri ale Luceafarului nostru, Mihai Eminescu, versuri care au menirea, nu sa atace sau sa jigneasca, ci mai degraba sa trezeasca si sa-i mobilizeze pe tinerii de azi sa urce pe treptele cele mai inalte ale spiritualitatii si jertfei, versuri atit de actuale, profetic de actuale am putea spune:
“ Ai nostri tineri la Paris invata
La gat cravatei cum se leaga nodul
S-apoi ne vin de fericesc norodul
Cu chipul lor istet de oaie create
La ei isi casca ochii sai norodul
Ca-I vede-n birje rasucind mustata
Ducind in dinti tigara lungareata
Ei toata ziua bat de-a lungul podul.
Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strimba
Stilpi de bordel, de crisme, cafenele
Si viata lor nu si-o muncesc, si-o plimba.
S-aceste marfuri fade, usurele,
Ce au uitat pan’ si a noastra limba,
Pretind a fi pe cerul tarii:STELE.”
Sa ne fereasca Dumnezeu de asa ceva!!!!!
Cu dragoste pentru toti tinerii si pentru toti oamenii, pr. Andrei
Părinte Andrei, sunt și eu unul care și-a luat lumea în cap și mi-am părăsit țara, pentru că dacă rămâneam eram ori în pușcărie ori în mormânt.
Problema este ca romanii s-au schimbat ,nu mai sunt cei dinainte cum erau bunicii nostri,doar in putine zone au mai ramas omenosi si credinciosi,iar a fi ortodox botezat cum sunt multi nu inseamna a fi crestini adevarati pentru ca de multe ori faptele nu-i vadesc,cat despre cei ce-l cauta pe Domnul cu adevarat ,sunt si in afara biserici romanesti si se pot duce.Niciodata o persoana cu capacitati nu va fi apreciiat in tara lui,si aceasta e aproape o regula.In tara noastra te bati cu morile de vant si pentru cea mai mica dintre probleme,cu oameni aroganti ,ignoranti,putin respectosi,unde persoanele inteligente si cu frica lui D-zeu sunt ca niste pesti inafara apei.Numai Dzeu stie ce va fi cu tara asta in viitor!… sper bine!!