Surpriză pentru Guvernul Ponta: planul guvernamental privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist s-a împiedicat în instanţă.
Disputa privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist din România a ajuns în instanţe, după ce15 comune din judeţul Vaslui au decis, în 2013, să interzică astfel de activităţi pe teritoriul lor, chiar dacă ele sunt conduse majoritar de reprezentanţii USL. Practic, autorităţile locale comunale au ajuns să se lupte în instanţă cu Guvernul USL, reprezentat în teritoriu de Prefectura Vaslui, asupra dreptului de a decide cu privire la gazele de şist. O judecătoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luând în trei cazuri decizia că o comună are dreptul legal să hotărască cu privire la exploatarea gazelor de şist pe teritoriul său, nu Guvernul sau o altă autoritate centrală, pentru că această resursă nu este legiferată în România şi nici nu a fost declarată de interes public naţional. Niciuna dintre deciziile în instanţă privind gazele de şist nu este însă definitivă, ele fiind atacate cu recurs de Prefectură, la instanţa superioară – Curtea de Apel Iaşi.
Prefectul judeţului Vaslui, Radu Renga, a atacat în instanţă aceste decizii ale celor 15 Consilii Locale, cerând desfiinţarea lor, pe motiv că asupra „bogăţiilor subsolului” poate decide doar statul, ca autoritate centrală, şi nu autoritatea locală. De aici, firul s-a despicat însă în două. Un judecător de la Tribunalul Vaslui a dat dreptate prefectului, de 8 ori, şi a desfiinţat deciziile comunelor respective, considerând, conform „dicţionarului explicativ”, că gazele de şist sunt totuna cu petrolul, resursă naturală care, conform legii, intră în atribuţiile de decizie ale Guvernului. Niciun dicţionar explicativ nu defineşte însă gazele de şist aşa cum susţine magistratul respectiv în motivările consultate de gândul.
Precedentul, foarte important, a fost creat însă de un alt judecător, care a dat dreptate Consiliilor Locale din alte trei comune – Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea. Decizia magistratului respectiv arată că autorităţile locale pot lua decizii cu privire la gazele de şist după cum cred de cuviinţă, pentru că legile româneşti nu clasifică gazele de şist drept o resursă a subsolului convenţională, de uz sau de interes naţional, asupra cărora doar autoritatea centrală a statului ar avea drept de gestiune şi decizie.
Printre cele 15 comune vasluiene care se luptă cu Prefectura Vaslui, respectiv cu Guvernul României, se numără şi deja celebra Pungeşti, unde au avut loc confruntări violente între activiştii de mediu, ţărani şi forţele de ordine, situaţie care a forţat compania americană Chevron să îşi suspende temporar lucrările de explorare la faţa locului. Deşi este locul în care Chevron a decis să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist din România, Pungeşti a fost printre ultimele comune care au decis să interzică explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunal, cerând totodată şi organizarea unui referendum în care locuitorii să spună dacă sunt sau nu de acord cu exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pe teritoriul comunei. Procedura este în prezent suspendată, până când instanţa va lua o decizie în procesul intentat de Prefectura Vaslui Consiliului Local Pungeşti.
Verdictele care se bat în cap la Vaslui. Avocata Pungeştiului: „Eu am fost piciorul în prag, dar a ţinut de interpretarea judecătorului”
Un fapt judiciar interesant din procesele de la Tribunalul Vaslui, legate de interzicerea exploatării gazelor de şist, arată că toate deciziile care au dat câştig de cauză Prefecturii au fost luate de un judecător, în timp ce toate deciziile care au dat dreptate comunelor au fost luate de un alt magistrat – judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie . Din comparaţia mai multor decizii judecătoreşti, atât pro, cât şi contra dreptului autorităţii locale de a decide pe gazele de şist, se constată cu uşurinţă că motivările sentinţelor sunt aproape trase la indigou, ca de altfel şi apărările avocăţeşti ale Consiliilor Locale ale comunelor în faţa Prefecturii. Cu toate acestea, un judecător a luat o decizie într-un sens, iar celălalt în sens opus.
Avocata vasluiană Oana Iovu este cea care a obţinut prima victorie în instanţă pentru comune, reprezentând interesele Consiliului Local Alexandru Vlahuţă. Aceeaşi avocată a fost angajată şi de Consiliul Local Pungeşti, care îşi apără o decizie similară de a interzice exploatarea gazelor de şist, în faţa Prefecturii Vaslui.
„Eu nu am ştiut de amploarea acestui subiect. Pot să spun că am fost piciorul în prag. Prefectura mergea pe aceeaşi idee la toate comunele, că de subsol nu dispune autoritatea locală, ci cea centrală. Eu am menţionat că în Legea Petrolului şi în Constituţie nu avem legiferate gazele de şist”, a explicat pentru gândul avocata Oana Iovu.
Întrebată cum îşi explică diferenţa de viziune între magistraţii de la Tribunalul Vaslui, unul dând dreptate comunelor, altul Guvernului – avocata a precizat pentru gândul că totul a ţinut de „interpretarea judecătorului şi de cine a stat să se apere şi a avut interesul să o facă”.
Într-adevăr, interesul unor comune de a continua lupta în justiţie, pentru a-şi apăra dreptul de a decide pe resursele din propriul subsol, s-a arătat scăzut. Din 9 comune care au pierdut procesul cu Prefectura Vaslui, una singură a atacat decizia cu recurs: comuna Băcani.
Primarul comunei Dumeşti, Constantin Vieru, declara în noiembrie, pentru gândul, motivând abandonarea procesului după prima decizie la instanţă: “Mai are rost să te baţi cu morile de vânt? M-ar fi costat şi angajarea avocatului… M-am gândit că nu am şanse de câştig”. În plus, primarul comunei Şuletea, care a câştigat procesul cu Prefectura, explica atunci pentru gândul că multe comune au cedat în faţa Prefecturii de frica rectificărilor bugetare: “Este vorba despre banii pentru bugetul anului viitor. Le e frică de rectificări bugetare. Situaţia e delicată la Vaslui. Suntem la pământ. Eu am fost sunat de la Bucureşti şi am fost întrebat dacă sunt plătit de ruşi (…). De la începutul anului viitor, preşedinţii de consilii judeţene vor fi Dumnezei în teritoriu. Toţi banii vor trece prin ei. Până acum veneau bani direct de la Guvern”, explica pentru gândul primarul Ciprian Tamaş.
Varianta „gazele de şist sunt ale comunei, nu ale Guvernului”: legea Petrolului nu ştie de ele
Pe 11 noiembrie 2013, judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie a decis, ca şi în cazul comunelor Alexandru Vlahuţă şi Pogana, că şi Consiliul Local din comuna Şuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de şist aflate pe teritoriul comunal.
Pe scurt, judecătoarea arată, în motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Vaslui, că Consiliul Local Şuletea a respectat legea, pentru că gazele de şist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunţe asupra lor.
Judecătoarea mai arată că, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională.
Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu se regăsesc în legea Petrolului şi nici nu au fost declarate bunuri de interes public naţional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administraţiei publice locale.
CITEŞTE AICI MOTIVAREA DECIZIEI ÎN CAZUL COMUNEI VASLUIENE ŞULETEA
Pe 28 februarie 2013, Consiliul Local Şuletea a decis interzicerea exploatării gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice pe teritoriul comunei Şuletea. În iulie, Prefectura Vaslui cerea reanalizarea deciziei, avertizând Consiliul Local că şi-a depăşit atribuţiile de autoritate locală, luând o decizie ce priveşte resursele subsolului, care fac obiectul statului.
Motivarea instanţei arată că Prefectul de Vaslui a susţinut că, conform Constituţiei şi a Legii privind bunurile proprietate publică, bogăţiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, nu al unităţii administrativ teritoriale, deci doar statul poate reglementa. Unitatea administrativ-teritorială poate dispune de astfel de resurse doar prin lege organică, ceea ce nu a fost cazul, deci hotărârea Consiliului Local ar fi ilegală.
De cealaltă parte, Consiliul Local a susţinut în faţa instanţei că a acţionat conform principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării, prevăzute de legea administraţiei publice 215/2001, care arată că autoritatea locală are dreptul de a soluţiona şi gestiona în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă.
Apărarea a mai arătat că în atribuţiile autorităţii locale, conform principiului autonomiei locale, intră şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, etc. şi că autoritatea locală poate avea iniţiative în toate domeniile, dacă acestea nu sunt, prin lege, în competenţa altor autorităţi publice. Consiliul Local are conform legii atribuţii în dezvoltarea economică, socială şi de mediu a comunei, în administrarea domeniului public şi privat al comunei. El decide administrarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei.
În mare, aceasta a fost şi motivarea deciziilor favorabile în cazul comunelor Pogana şi Alexandru Vlahuţă, a explicat pentru gândul avocata Oana Iovu.
Varianta „gazele de şist sunt ale Guvernului”: petrolul e totuna cu gazul de şist
De cealaltă parte, în alte 8 cazuri, un alt judecător al Tribunalului Vaslui a decis să dea dreptate Prefectului Radu Renga şi să desfiinţeze hotărârile Consiliilor Locale care interziceau explorarea şi exploatarea gazelor de şist.
În motivările deciziilor judecătoreşti cu privire la comunele Coroieşti şi Băcani, obţinute de gândul, sunt aduse în mare aceleaşi argumente de către Consiliile Locale, pentru a-şi susţine dreptul de a decide asupra gazelor de şist. Cu toate acestea, judecătorul – un altul decât cel care a dat sentinţe favorabile în cazurile Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea, nu a ţinut cont de argumentul că legea Petrolului nu reglementează gazele de şist.
CITEŞTE AICI MOTIVAREA INSTANŢEI ÎN CAZURILE COMUNELOR VASLUIENE COROIEŞTI ŞI BĂCANI
Magistratul arată că, conform legii Petrolului, „resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre (…) fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. El mai arată că definiţia petrolului este dată de aceeaşi lege, şi anume „substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat”.
Magistratul aduce apoi o definiţie gazelor de şist, citând „dicţionarul explicativ”: „acestea sunt formaţiuni de hidrocarburi care sunt dispersate în sol şi necesită metode neconvenţionale pentru extragere”. Magistratul trage concluzia că astfel, „din definiţia gazelor de şist rezultă că acestea sunt acoperite de definiţia petrolului şi în consecinţă reprezintă domeniul public al statului”.
Problema acestei sentinţe este însă că niciun Dicţionar Explicativ al limbii române nu conţine o definiţie a gazelor de şist.
Spre comparaţie, judecătoarea care a dat decizii favorabile comunelor dă o altă definiţie gazelor de şist, citată din studiile de specialitate puse la dispoziţie de apărătorii Consiliilor Locale: „acele acumulări de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate şi produse comercial prin tehnologii comune de explorare şi producţie şi care sunt cantonate în rezervoare cu permeabilităţi şi porozităţi reduse, ce nu permit curgerea decât prin aplicarea pe scară largă a fracturărilor hidraulice şi săpării de sonde orizontale sau multilaterale”.
În plus faţă de comuna Şuletea, de exemplu, Consiliile Locale din Coroieşti şi Băcani au decis şi interzicerea dării în administrare, concesionare sau închiriere a terenurilor proprietate publică a comunei, dar şi privată, pentru explorarea, exploatarea şi dezvoltarea gazelor de şist prin metode neconvenţionale. De asemenea, au interzis la drumuri de exploataţie şi avizele, certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru sonde cu scopuri privind gazele de şist.
În aceste aspecte, instanţa a decis pe bună dreptate că autoritatea locală şi-a depăşit atribuţiile, pentru că nu Consiliul Local poate dispune ce se face cu terenurile care nu îi aparţin şi nici nu emite autorizaţiile respective.
Cum au motivat comunele interdicţia pe gaze de şist: „Practica intempestivă de ocupare şi exploatare, pe care compania Chevorn o utilizează”
Din motivările deciziilor judecătoreşti consultate de gândul, reiese că cele 15 comune vasluiene şi-au argumentat similar decizia de a interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul lor.
Astfel, avocaţii Consiliilor Locale din Şuletea, dar şi din Coroieşti sau Băcani, arată că „(Consiliul) a primit numeroase semnale negative cu privire la pericolul pe care îl reprezintă exploatarea prin metoda hidraulică a resurselor de gaze de şist. Văzând intenţia manifestă a companiei Chevron de a concesiona şi exploata resursele teritoriului pe care îl administrează şi înţelegând riscurile majore pe care o astfel de metodă le presupune, la solicitarea şi în sprijinul cetăţenilor săi, a hotărât să adopte această hotărâre, pe care ar putea-o hotărâre-remediu în calea practicii intempestive de ocupare şi exploatare, pe care compania Chevron o utilizează”.
De asemenea, avocaţii au citat un studiu din SUA, din anul 2011, „despre substanţele chimice utilizate în fracturarea hidraulică: între 2005 şi 2009, cele 14 companii de petrol şi gaze au utilizat peste 2.500 de proceduri de fracturare hidraulică, ce conţin 750 de substanţe chimice şi alţi compuşi. Printre aceste substanţe chimice se regăsesc numeroşi poluanţi atmosferici periculoşi şi produse cancerigene pentru om (exemplele documentarului specifică domeniul gazelor de şist)”.
Situaţia juridică şi politică în lupta pe gazele de şist, la comunele din Vaslui
• Alexandru Vlahuţă: a câştigat în parte procesul, Prefectura a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Băcani: a pierdut procesul, dar a făcut recurs la Curtea de Apel Iaşi – termen nefixat încă. Consiliul Local este dominat 9 la 2 USL.
• Coroieşti: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Dumeşti: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 11 la 2 de USL.
• Ghergheşti: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 7 la 4 de PDL, cu primar PDL.
• Găgeşti: procesul se află pe rol la Tribunalul Vaslui, la completul judecătoarei care a dat decizii favorabile comunelor, cu termen pe 27 ianuarie 2014. USL nu are majoritate în Consiliul Local – 5 la 6.
• Murgeni: procesul este pe rol la Tribunalul Vaslui, nu are încă fixat termen, fiind introdus pe 13 noiembrie. USL nu are majoritate în Consiliul Local, având 6 mandate la 8.
• Pochidia: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Perieni: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este împărţit 6 USL, 6 PDL, 1 PPDD.
• Pogana: a câştigat parţial procesul, Prefectul de Vaslui a atcat cu recurs la Curtea de Apel Iaşi. Consiliul Local este dominat 12 la 1 USL, majoritate PC.
• Puieşti: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 4 de USL.
• Pungeşti: proces introdus din noiembrie 2013, are termen în 10 februarie 2014, la completul condus de magistratul care a dat decizii nefavorabile comunelor şi câştig de cauză Prefecturii. Consiliul Local este dominat 8 la 5 de USL.
• Şuletea: a câştigat procesul, Prefectura a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 1 de USL.
• Vinderei: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 4 de USL.
• Tutova: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 8 la 5 de USL.
Poziţia Prefecturii Vaslui: „Am atacat la instanţă în confromitate cu atribuţiile Prefectului, nu la cerinţa Guvernului”
La solicitarea gândul, Prefectura Vaslui a explicat demersul de a ataca în instanţă cele 15 decizii ale comunelor vasluiene, privind gazele de şist, aducând aceleaşi argumente ca şi în faţa judecătorilor.
“Prefectul judeţului Vaslui a atacat la instanţa de contencios administrativ hotărârile privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist în conformitate cu atribuţiile Instituţiei Prefectului şi nu la cerinţa Guvernului”, au subliniat oficialii Prefecturii Vaslui, la solicitarea gândul.
“Prin adoptarea acestor hotărâri, consiliile locale şi-au depăşit competenţa materială, printre atribuţiile prevăzute de art. 36 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, neregăsindu-se şi aceea având ca obiect bogăţiile subsolului care fac obiectul exclusiv al statului. Potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. 3 din Constituţia României, republicată, coroborate cu cele ale art. 3 alin. 2 din Legea privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998, bogăţiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului şi nu al unităţii administrativ-teritoriale. Statul este singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele subsolului şi singurul care asigură şi reglementează exploatarea acestora. Unităţile administrativ-teritoriale pot fi titulare ale dreptului de proprietate publică numai asupra unor bunuri în privinţa cărora, prin lege organică, s-a dispus că fac obiectul exclusiv al proprietăţii lor publice. Or, în lipsa unei astfel de legi organice, aceste hotărâri sunt lipsite de temei legal”, arată punctul de vedere al Prefecturii Vaslui.
de Andrei Luca Popescu Gândul.info
