FIASCO: La protestul împotriva finanţării cultelor religioase au participat patru persoane. 150 de ani de la legea lui Cuza: istoric şi consecinţe

Patru persoane au protestat duminică în faţa Guvernului împotriva finanţării de către stat a cultelor religioase, după ce Asociaţia Secular-Umanistă a făcut un apel în acest sens.

Protestul, care a fost mediatizat pe reţelele de socializare, a fost ocazionat de împlinirea a 150 de ani de la adoptarea Legii pentru secularizarea averilor mănăstireşti de către Alexandru Ioan Cuza.

La 17/decembrie 1863, Camera Deputaţilor a adoptat legea prin care au fost secularizate toate averile aşezămintelor bisericeşti, fie că erau închinate străinătăţii sau nu.

Textul legii nu a prevăzut niciun fel de despăgubire pentru locaşurile bisericeşti deposedate.

La acea vreme fiinţau în Muntenia 69 de mănăstiri, 35 dintre acestea fiind închinate, iar în Moldova, 122 de aşezăminte monahale, dintre care 29 erau închinate. Ponderea proprietăţilor bisericeşti raportată la suprafaţa agricolă şi forestieră totală a Principatelor Române era, în Muntenia, de 16,55% pentru cele neînchinate şi de 11,14% pentru cele închinate, iar în Moldova, de 12,16% pentru cele neînchinate şi de 10,17% pentru cele închinate, totalizând aproximativ un sfert din teritoriul de atunci al României.

În 1864, s-a emis Legea Comunală, care prevedea, printre altele şi salarizarea preoţilor şi a celorlalţi slujitori ai Bisericii.  În urma acestui act, salarizarea personalului clerical a fost lăsată în seama primăriilor. Dar nici această situaţie nu a fost suficientă pentru redresarea situaţiei deplorabile în care se găseau majoritatea parohiilor ţării, indiferent de confesiune.

Actuala formă de finanţare a cultelor, prin suportarea de către stat a unei părţi din salariul personalului, datează din 1893, prevăzută înLegea clerului mirean şi a seminariilor.

Imediat după Marea Unire de la 1918, ministrul cultelor Alexandru Lapedatu prezenta o statistică din care reieşea că, la acea vreme, se puteau întreţine integral din mijloace proprii abia 3% din parohiile ortodoxe din Vechiul Regat şi 2% din cele ortodoxe ardelene, în timp ce, în aceeaşi privinţă, situaţia pentru alte culte era următoarea: 5% dintre parohiile greco-catolice, 21% dintre cele maghiare unitariene, 23% dintre cele maghiare reformate, 53% dintre cele maghiare catolice şi 85% dintre parohiile luterane.

sursa: ActiveNews