Manifestări în memoria luptătorilor paraşutaţi de americani. 60 de ani de la execuţia lor (1953-2013)

Dezbatere la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti

Sfârşitul săptămânii trecute a fost marcat, la Bucureşti, de manifestările prilejuite de împlinirea a 60 de ani de la execuţia luptătorilor paraşutaţi de aviaţia militară a SUA în România comunistă.

Vineri 25 octombrie, la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, a avut loc o dezbatere pe marginea acestui episod inedit atât pentru  istoria recentă a României, dar şi pentru cea a Europei de Est.

Sub titulatura „Spărgătorii Cortinei de Fier”, Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti şi Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” au prezentat publicului bucureştean adevărul istoric despre prima colaborare românească cu forţele militare NATO.

Reputatul istoric Radu Ciuceanu, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, fiind el însuşi luptător în rezistenţa armată anticomunistă şi fost deţinut politic, a deschis seara printr-o comunicare impresionantă despre amplul context politic intern şi internaţional care a făcut posibilă această colaborare dintre serviciile secrete americane şi franceze şi respectiv exilul românesc. Domnia sa a exprimat profunda recunoştinţă în faţa sacrificiului şi eroismului celor 13 martiri executaţi în urmă cu 60 de ani.

Florin Dobrescu, în numele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu şi a Centrului de Studii şi Documentare asupra Rezistenţei Anticomuniste, a făcut o prezentare a detaliilor tehnice ale celui mai amplu proiect militar şi de intelligence desfăşurat de CIA în această parte a Europei, insistând pe mărturiile unor oficiali americani, dar şi pe cele din arhivele fostei Securităţi.

Dl Valentin Cantor, fost deţinut politic, unul din cei care au reuşit să fugă clandestin din România comunistă, devenind cetăţean SUA, a ţinut la rândul său o comunicare impresionantă, făcând o legătură între sacrificiul celor 13 eroi şi situaţia actuală din România.

Încheierea a fost făcută de arhitectul Vlad Mitric-Ciupe, cadru universitar şi cercetător, care a prezentat asistenţei o interesantă expunere, bazată pe prodigioasa sa experienţă, asupra recuperării şi valorificării muzeal-memoriale a fostelor spaţii carcerale ale regimurilor totalitariste, cu aplicaţie pe fostele închisori politice din România şi mai ales pe Fortul 13 Jilava.

A fost distribuită cartea „Mesagerii Libertăţii – 60 de ani de la paraşutările NATO în România comunistă”, culegere de documente referitoare la acest episod istoric.

Fortul 13 Jilava – memoria suferinţei. Pelerinaj omagial încheiat celor 13 eroi paraşutişti.

Sâmbătă 26 octombrie, circa 100 de persoane, în cea mai mare parte tineri, au participat la un pelerinaj omagial la Fortul 13 Jilava, devenit de anul acesta Memorial al Totalitarismului sub titulatura „Demnitate şi suferinţă”.

Cei prezenţi au putut face un tur al temutei închisori comuniste, beneficiind chiar de ghidajul unor foşti deţinuţi politici prezenţi la eveniment. Astfel, s-au vizitat celulele de triere din poarta principală, ţarcurile pentru plimbarea deţinuţilor, fosta infirmerie – locul martirajului Monseniorului Ghika, secţia, cazimca – înfiorător loc de exterminare al conducerii Mişcării Legionare, unde au murit Costache Oprişan şi Vică Negulescu, reduitul, celula condamnaţilor la moarte – unde şi-au aşteptat execuţia şi cei 13 eroi din lotul paraşutiştilor.

În final, întreaga asistenţă s-a deplasat în afara penitenciarului, pe colina de deasupra zidului execuţiilor din Valea Piersicilor, unde preotul iconom-stavrofor Ioan Pascale a săvârşit o slujbă religioasă în memoria celor 13 eroi , întreaga adunare strigând „Prezent!” după citirea numelui fiecăruia dintre cei executaţi.

Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu”, organizator împreună cu Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici a acestui pelerinaj, a salutat prezenţa la ceremonie a reprezentanţilor familiei paraşutistului Ion Samoilă şi a evocat gestul acestor eroi, care au fost conştienţi că pleacă într-o misiune cu şanse minime de reuşită, asumându-şi astfel sacrificiul suprem pentru naţiunea lor şi pentru întreaga Europă ameninţată de expansiunea sovietică.

Florin Dobrescu a făcut apel la factorii politici de astăzi să acorde consideraţia cuvenită acestor martiri şi tuturor celor care s-au jertfit pentru demnitatea şi libertatea poporului român, renunţând la politica realizării unui cadru legislativ care să arunce într-o nouă persecuţie pe urmaşii acestor eroi.

Biroul de presă al Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu”______________________________________________

Istoric. La 31 octombrie 2013 se împlinesc 6 decenii de la execuţia, la Fortul 13 Jilava, a luptătorilor anticomunişti paraşutaţi de aviaţia militară americană şi susţinătorilor locali ai acestora. Începând cu 1951, aviaţia militară SUA a început paraşutarea pe teritoriul României ocupate de URSS a unor tineri emigranţi români, instruiţi pentru acţiuni de spionaj şi gherilă în baze militare americane de pe teritoriul francez, în cadrul celui mai important proiect de acest gen desfăşurat în această parte a Europei în timpul Războiului Rece. La recomandarea preşedintelui Comitetului Naţional Român din exil, generalul Rădescu, recrutarea voluntarilor români s-a făcut în colaborare cu conducerea legionarilor refugiaţi, prin Horia Sima, în cadrul unui proiect subordonat direct preşedintelui american Truman şi celui francez Auriol, în scopul descurajării intenţiilor sovietice de ocupare a vestului continentului european. Îmbarcaţi pe teritoriul Greciei în avioane care zburau deasupra Mării Negre şi pătrundeau aproape de sol pe deasupra Dobrogei, luptătorii români erau paraşutaţi în zona Carpaţilor. Prinşi de Securitate şi condamnaţi la moarte în cadrul unui proces de răsunet atât în presa comunistă, cât şi în cea occidentală, ei au fost execuaţi la 31 octombrie 1953 la închisoarea Jilava, împrună cu o parte din sprijiitorii lor locali. Alte sute de persoane au fost condamnate în acest caz, pentru sprijinul acordat acestor eroi.