Congresul Foştilor Deţinuţi Politici din România: ”De unde să ştie tinerii de azi că noi am tăiat stuf iarna cu picioarele în apă şi mâncam şerpi aflaţi în stare de hibernare? Îi mâncam cruzi, de foame”

By Florin Dobrescu Last updated sept. 11, 2013

Miercurea-Ciuc: Congresul Foştilor Deţinuţi Politici din România

”De unde să ştie tinerii de azi că noi am tăiat stuf iarna cu picioarele în apă şi mâncam şerpi aflaţi în stare de hibernare? Îi mâncam cruzi, de foame”

Nemulţumiri: ,,Un an şi jumătate am fost minţiţi de PD-L. Iar acum cam tot atât a trecut de când PSD şi PNL deţin aproape 70% forţă de vot în Parlament şi pentru noi tot nimic”

Lucrările Congresului Foştilor Deţinuţi Politici şi victime ale dictaturii comuniste din România s-au desfăşurat, vineri şi sâmbătă, în municipiul Miercurea-Ciuc, fiind prezenţi aproximativ 200 de delegaţi din ţară. În cadrul Congresului au fost relatate experienţele cutremurătoare prin care au trecut foştii deţinuţi politici şi deportaţi, dar şi obstacolele pe care le întâmpină această categorie de luptători anticomunişti, din partea guvernanţilor şi parlamentarilor, în a obţine daunele morale sub forma unor sume de bani. Totodată, au apreciat iniţiativa prin care se doreşte identificarea torţionarilor şi trimiterea lor în judecată.

Cazul Vişinescu: Fără această lecţie, probabil că lucrurile ar fi rămas în continuare ascunse cu grijă, cu sfinţenie, întrucât făcătorii de legi din această ţară, cât şi cei care ar trebui să le aplice, în mare parte, sunt chiar fiii celor care ne-au trimis la moarte

În contextul cazului Vişinescu, amplu mediatizat, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFPDR), Octav Bjoza, a declarat că îşi doreşte ,,să fie o lecţie de istorie pentru generaţia tânără de azi şi de mâine”. ,,Fără această lecţie, probabil că lucrurile ar fi rămas în continuare ascunse cu grijă, cu sfinţenie, întrucât făcătorii de legi din această ţară, cât şi cei care ar trebui să le aplice, în mare parte, sunt chiar fiii celor care ne-au trimis la moarte sau au acceptat tacit trimiterea noastră la moarte în închisori şi în lagăre de exterminare, prin muncă forţată, prin înfometare, prin bătăi, prin înlănţuire. Nu ar fi ştiut tinerii din ziua de astăzi că noi suntem cei care bătuţi, flămânzi, lipsiţi de minime condiţii de igienă şi asistenţă medicală am făcut peste 50% din volumul lucrărilor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră(varianta primă) şi sunt sute, poate mii de morţi pe stânga şi dreapta Canalului de care nu se ştie nimic, azvârliţi mişeleşte noaptea în gropi comune. De unde să ştie tinerii de azi că noi am tăiat stuf iarna cu picioarele în apă şi mâncam şerpi aflaţi în stare de hibernare. Îi mâncam cruzi, de foame”, a spus Octav Bjoza.

E trist, pentru că cei mai mulţi dintre noi au plecat pe lumea cealaltă, mâhniţi de faptul că umilirea, terfelirea noastră a continuat şi după 1989

Totodată, referitor la acelaşi subiect, preşedintele AFPDR a afirmat că ,,nu îşi face prea multe iluzii”, ,,deoarece suntem ţara ‘nupiştilor’, a neurmăriţilor penal”. ,,Probabil se aşteaptă să moară şi ultimii martori care mai trăim. Mă revoltă, dar la vârstele la care am ajuns noi, care mai trăim acum, revolta nu-şi prea mai are locul. (…) E trist, pentru că cei mai mulţi dintre noi au plecat pe lumea cealaltă, mâhniţi de faptul că umilirea, terfelirea noastră a continuat şi după 1989, deşi ne pusesem mari speranţe, dar ne-am înşelat”, a spus Octav Bjoza.

Am pierdut pentru totdeauna tinereţea, libertatea, sănătatea, agoniseală şi mulţi dintre noi chiar vieţile. În schimb ni s-au aruncat firmituri de la masa bogaţilor în devenire sau deveniţi deja

În cadrul lucrărilor Congresului, preşedintele AFPDR a prezentat paşii întreprinşi şi obstacolele întâmpinate în ceea ce priveşte legile şi proiectele de legi care îi vizează în mod direct pe foştii deţinuţi politici şi deportaţi. ,,Pentru că ne-am dat seama că parlamentarii noştri fiind tineri sau rău-intenţionaţi nu ştiu cine suntem noi şi suntem trataţi ca alte categorii de luptători anticomunişti, care nu au pierdut precum noi în urmă cu 50-60 de ani. Vă rugăm să reţineţi, am pierdut pentru totdeauna tinereţea, libertatea, sănătatea, agoniseală, şi mulţi dintre noi chiar vieţile. În schimb ni s-au aruncat firmituri de la masa bogaţilor în devenire sau deveniţi deja”. Octav Bjoza a declarat că doresc ,,reparaţii morale care ar fi trebuit concretizate în nişte sume de bani”. ,,Şi o lege a fost făcută, a trecut prin Parlamentul României, a fost promulgată de Preşedinţie, s-a pus în aplicare câteva luni. Timp în care şi-au dat seama, ‘vai de mine, ce ne facem, că ăştia sunt mulţi, şi nu o să mai avem noi ce fura dacă le dăm lor’. Şi în sprijinul Guvernului a sărit imediat Curtea Constituţională, care a lovit legea în punctul cel mai tare pentru noi şi a declarat art. 5 din Legea 221/2009 ca neconstituţional, cum că ar fi paralelism cu altă lege de care beneficiem noi din 1990, dar care a fost făcută cu atâta grijă faţă de noi încât să nu aibă mai mult decât un caracter pur social şi viager. Deci noi nu vom lăsa copiilor şi nepoţilor noştri decât lacrimile şi durerea din anii de aşteptare, dacă se mai întoarce tata acasă, dacă se mai întoarce mama acasă, se mai întoarce copilul acasă. În rest, acea lege având caracter viager, o luăm cu noi în mormânt”, şi-a spus nemulţumirea preşedintele AFPDR. Care le-a relatat delegaţilor toate întâlnirile şi audienţele avute în acest scop, cu parlamentari şi miniştri. Arătând faptul că în Guvern există un secretariat de stat pentru problemele revoluţionarilor, care are un aparat de circa 40 de persoane şi care consumă pe lună peste 200 de mii de lei, ,,iar pentru noi nu există nici un leuţ”. ,,Un an şi jumătate am fost minţiţi de PD-L. Iar acum cam tot atât a trecut de când PSD şi PNL deţin aproape 70% forţă de vot în Parlament şi pentru noi tot nimic”, şi-a exprimat dezamăgirea în faţa delegaţilor Octav Bjoza. ,,Limitele minime în ceea ce priveşte despăgubirile morale acceptate de noi sunt 20 de mii de euro pentru un an de detenţie pentru deţinuţi politici aflaţi în viaţă. 10 mii de euro pentru urmaşele acestora, 1 an de detenţie a soţilor. 15 mii de euro pentru un an de deportare pentru cei aflaţi în viaţă. 7.500 de euro pentru urmaşele acestora, pentru fiecare an de deportare al soţilor”, sunt cerinţele acestora.

,,E foarte important ca generaţia tânără să ştie ce s-a întâmplat”

Reprezentantul foştilor deportaţi în Bărăgan a spus în cadrul lucrărilor că lupta lor a fost diferită faţă de a deţinuţilor politici, însă a produs de asemenea suferinţă.
,,Cred că suferinţa produsă atât nouă, cât şi dvs. de către regimul criminal comunist ne uneşte. Lupta a fost diferită, dvs. aţi ales o luptă directă, pentru idealurile dvs. de adevăr, democraţie, libertate. V-aţi sacrificat. Nu au reuşit să vă înfrângă toate chinurile pe care le-aţi suportat în închisori. Deportaţii în Bărăgan au depus o altă rezistenţă faţă de regimul comunist. Prin muncă, prin refuzul de a participa la colectivizarea forţată a agriculturii, ceea ce a făcut să fim consideraţi duşmani ai poporului şi, bineînţeles, ai societăţii ce doreau să o construiască comuniştii. Cred că această suferinţă ne uneşte pe toate victimele comunismului, şi acum avem acea datorie să facem ca acele lucruri să nu se uite. E foarte important ca generaţia tânără să ştie ce s-a întâmplat”.

Preşedintele Asociaţiei 15 noiembrie 1987 Braşov, Mircea Sevaciuc, a povestit despre o acţiune iniţiată de Europa Liberă, la exact un an de la revolta din ’87, în vederea solidarizării cu cei deportaţi. Acţiunea consta în stingerea luminilor în acea zi şi punerea unei lumânări în faţa geamului. Iar în România, doar trei judeţe s-au solidarizat cu deportaţii în urma evenimentelor din Braşov, din 1987. Este vorba de Harghita, Covasna şi Mureş.

XXX

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România numără în prezent 11 mii de membri. Preşedintele acesteia a spus că în ultimii 5 ani au murit 12 mii de foşti deţinuţi. Iar în prezent aproximativ o mie de foşti deţinuţi politici mor la un interval de 3 luni.

În 1990 erau 120 de mii de foşti deţinuţi politici şi deportaţi, iar în prezent mai sunt beneficiari ai Decretului-Lege 118/1990 ce îi vizează 53 de mii de persoane.

Şt. PĂTRÎNTAŞ | de pe Informația Harghitei