Note de proces (III). ÎNAINTEA SENTINŢEI. UN AN DE PROCES POLITIC.

de Florin DOBRESCU

Luna viitoare se va împlini un an de când procuratura a deschis acţiunea de dizolvare legală a Partidului „Totul pentru Ţară”.

Un an de când conducerea acestui partid este târâtă prin sălile tribunalului. Un an de când tradiţionala manifestare de la Sâmbăta de Sus a fost brutal supusă imixtiunilor Ministerului de Interne, ale cărui organe au intimidat familia fostului deţinut politic pe al cărui teren se desfăşura o tabără de muncă şi au abuzat cerând personalului mănăstirii situaţii nominale cu persoanele cazate cu prilejul Zilelor Rezistenţei. Un an de când membri ai Partidului „Totul pentru Ţară” sunt intimidaţi de autorităţi cu ameninţări precum eliminarea din învăţământul de stat a unor cadre didactice. Şi alte abuzuri.

Aş vrea să mai remarc faptul că, la solicitarea noastră de a ni se comunica sursa sesizării Procuraturii, aceasta a preferat să refuze oficial să ne răspundă, fapt pe care îl considerăm un abuz, şi asta în acelaşi timp în care Alexandru Florian, şeful Institutului Elie Wiesel declara, la fel de oficial, că instituţia sa este autoarea sesizării parchetului în cazul TPT.

În fine, iată că după 7 termene de judecată, în sfârşit s-a putut susţine proba cu martori şi s-a intrat pe fond. Din partea Partidului „Totul pentru Ţară” au fost prezenţi preşedintele Coriolan Baciu, preşedintele executiv Florin Dobrescu şi secretarul general Florian Cristache.

Instanţa a admis un număr de 2 martori, este vorba de scriitorul Marcel Petrişor, în calitate de preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, şi respectiv dna Zoia Rădulescu, preşedinte a Fundaţiei Luptătorilor în Rezistenţa Armată Anticomunistă, înfiinţată în 1997 de Ion Gavrilă Ogoranu.

Dl Marcel Petrişor a declarat în faţa instanţei, sub stare de jurământ, că a participat la mai multe multe manifestări publice alături de Partidul „Totul pentru Ţară”, că a cunoscut bine persoanele din conducerea acestui partid, atât din rândul veteranilor legionari, cât şi din cadrele tinere, formate în ultimii ani. D-sa a susţinut că niciodată nu a observat, la aceşti oameni sau în manifestările organizate de ei, atitudini extremiste, antisemite, rasiste, xenofobe sau de tip fascist. Dimpotrivă, d-sa a descris în termeni admirativi activitatea acestui partid, care este un factor de moralitate în viaţa publică, şi care sub nici o formă nu poate fi considerată ca promotoare a „defăimării ţării şi naţiunii, îndemnului la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitării la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestărilor obscene, contrare bunelor moravuri”, aşa cum se afirmă în actul de acuzare al Procuraturii.

D-na Zoia Rădulescu, fiica luptătorului Gogu Puiu, şeful rezistenţei armate din Dobrogea, a evocat şi ea, în termeni apreciativi, calitatea morală deosebită a unora din liderii Partidului „Totul pentru Ţară”, legionari, foşti deţinuţi politic şi luptători în Rezistenţa anticomunistă, precum Ion Gavrilă Ogoranu, Constantin Iulian sau Gheorghe Jijie. La întrebarea judecătoarei în legătură cu anumite manifestări legionare observate în activităţile Partidului „Totul pentru Ţară”, doamna Zoia Rădulescu a replicat că nu vede ce problemă ar fi dacă acest partid manifestă astfel de orientare, câtă vreme Tribunalul de la Nurnberg a scos de sub acuzaţie Mişcarea Legionară şi pe liderii acesteia, iar legionarii au colaborat activ în occident cu strcuturile militare ale statelor NATO pentru eliberarea României de sub comunism. Doamna Rădulescu a afirmat că ar fi absurd ca un partid politic să fie radiat pentru motivul participării la nişte comemorări, referindu-se la întrebarea judecătoarei legate de implicarea TPT în comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu de la Tâncăbeşti.

Dându-se cuvântul reprezentantei procuraturii, aceasta a reiterat acuzaţiile aduse TPT în actul întocmit de prim-procurorul Remus Budăi în urmă cu aproape un an, fără a mai putea aduce alte probe. Procurorul a cerut încă o dată dizolvarea TPT şi radierea sa din Registrul partidelor politice.

Avocatul Partidului „Totul pentru Ţară”, dl Mihai Grigoriu, a avut o pledoarie impresionantă, demontând, pe rând, acuzaţiile lipsite de suport ale Procuraturii, prin argumente susţinute de marele volum de probe depuse de apărare încă din toamna trecută, şi arătând că nu se întrunesc sub nici o formă elementele care să susţină cererea Parchetului. El a arătat că, în actul de acuzare fiind vorba de invocarea unor legi cu caracter penal, ar fi trebuit ca o astfel de acţiune să aibă la bază anterioare incidente care să fi adus atingere ordinii publice sau siguranţei naţionale, soldate cu dosare penale şi condamnări. Or nici un lider sau membru al Partidului „Totul pentru Ţară” nu a făcut obiectul unui astfel de dosar, în aceste condiţii neputându-se susţine cine anume din acest partid se face vinovat de actele invocate de Procuratură.

Mihai Grigoriu a afirmat că această acţiune de dizolvare nu are suport juridic, având doar un mobil politic, acela al înlăturării de pe scena politică a ţării a unui partid a cărui existenţă deranjează pe cineva.

Şi dacă stăm bine să ne gândim, avocatul Grigoriu are dreptate, câtă vreme se vorbeşte tot mai mult în România de apariţia unui nou partid politic de dreapta, a cărui realizare ar fi deranjată de existenţa unor structuri politice, fie ele de mici dimensiuni, care se revendică de la aceeaşi parte a eşicherului politic.

Instanţa a rămas în pronunţare, sentinţa urmând să se dea la începutul săptămânii viitoare.