Într-o zi ploioasă de joi, parcă pregătită de un eveniment trist dar necesar, într-un mediu academic al Bibliotecii Centrale Universitare Clujene, a avut loc conferinţa “Suferinţă şi demnitate – repere ale identităţii româneşti”, sub patronajul Fundaţiei “Ion Gavrilă Ogoranu”. Bucurându-ne de o prezenţă pe măsura tematicii, care a demonstrat că mai există oameni interesaţi de istoria întru demnitate a poporului român, conferinţa s-a concentrat pe două aspecte. În primul aspect a primat istoricitatea personalitaţii lui Ion Gavrilă Ogoranu, punctată de Prof. Univ. Dr Ioan Grecu, fost coleg si prieten al eroului în anii studenţiei la Cluj. În acelaşi spirit istoric Dl. Coriolan Baciu împreuna cu Prof. Univ. Dr. Pompiliu Manea, au punctat pe rând, alternativ, imagini si mărturii vorbite ale suferinţelor inimaginabile îndurate de români în temniţele himerei comuniste. A lipsit din păcate prezenţa cea mai aşteptată a evenimentului, în persoana Dl. Ilie Tudor, care din motive de sănătate nu ne-a onorat cu prezenţa, ci doar prin intermediul proiectorului, stârnind chiar şi astfel interesul, curiozitatea si deliciul întregii asistenţe.
În cel de-al doilea aspect al conferinţei, într-un rafinat discurs academic, Dl. Alexandru Costache ne-a conferit o imagine de actualitate, reuşind să traseze o privire de ansamblu a felului în care eroii, martirii şi mucenicii temiţelor comuniste sunt priviţi în zilele noastre. Cred că acesta a fost punctul culminant al întregii conferinţe, întrucât în prezent se constată un atac fără precedent la adresa memoriei colective a acestui neam, şi asta din partea propriului stat, prin care se doreşte o minimalizare a tuturor virtuţilor ce au izvorât din aceşti oameni prin botezul suferinţelor ce s-au încununat cu jertfa suprema a propriei vieţi.
Conferinţa s-a bucurat de un mare success în Clujul universitar, reuşind să stârnească încă de la debut un real interes în rândul clujenilor tocmai din lipsa unor astfel de dezbateri, pe care, pe viitor vom încerca sa le abordăm într-un limbaj dedicat studenţilor şi elevilor. În final un lucru a reieşit în mod cert pentru întreaga asistenţă. Şi anume, dacă hidra comunistă şi-a dorit cu ardoare să creeze omul nou, în final a ieşit un trădător şi un criminal, dar dacă Dumnezeu intră în joc, ies sfinţi de unde nu te aştepţi. Iar aceştia intră în memoria colectivă a unui neam de unde niciun guvern nu-i poate scoate.
Corneliu Felecan
Cluj – 23.05.2013
