SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU. Sfântul închisorilor, prigonit şi după moarte de un institut guvernamental?!

Miercuri, 30 ianuarie 2013, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu a transmis Primăriei oraşului Târgu Ocna un Memoriu semnat de mai multe organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi ai culturii româneşti, prin care sunt respinse argumentele pe baza cărora, în mod abuziv, Institutul pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel” face presiuni asupra autorităţilor locale de pe malul Trotuşului pentru retragerea titlului de cetăţean de onoare post-mortem acordat în 2009 de Consiliul local fostului deţinut politic Valeriu Gafencu.

Într-o adresă din 8.11.2012, INSHR-EW punea în vedere primăriei Târgu Ocna faptul că Valeriu Gafencu ar fi fost condamnat în 1941 pentru “activitate într-o organizaţie fascistă”, fapt apreciat de conducerea acestui institut ca fiind un act incompatibil cu normele democratice şi etice, cerând consiliului local să retragă calitatea de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna acestui sfânt al închisorilor comuniste.

Menţionăm că, în primăvara anului trecut, printr-o hotărâre a Guvernului Ponta, INSHR-EW a fost trecut din subordinea Ministerului Culturii direct în subordinea Guvernului, toate documentele oficiale ale acestui institut purtând acum antet guvernamental. De asemenea, în vara lui 2012, o altă hotărâre de guvern a conferit INSHR-EW atribuţia legală de a propune parlamentului legi sau modificări ale legislaţiei existente.

Într-o admirabilă solidaritate, în scurt timp de la aflarea presiunilor la care sunt supuşi reprezentanţii autorităţii locale (este greu de închipuit că Ambasada SUA a telefonat în târguşorul moldav de pe Valea Trotuşului interesându-se special de acest caz de “fascism”!), mai multe asociaţii şi fundaţii, precum şi oameni de cultură au reacţionat în apărarea memoriei “”Sfântului închisorilor” aşa cum este cinstit în lumea Ortodoxă de la noi şi de peste hotare Valeriu Gafencu.

Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti prin scriitorul Marcel Petrişor, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Bucureşti prin Valentin Cantor, Fundaţia Memorialul Durerii prin d-na Lucia Hossu Longin, actorul Dan Puric, Fundaţia Sfinţii Închisorilor prin dl Ioan Şuţa, Asociaţia ROST a dlui Claudiu Târziu, Fundaţia Arsenie Boca şi Fundaţia Sfinţii martiri Brâncoveni prin Marcel Bouroş s-au alăturat Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, iniţiatoarea acestui demers.

Lista susţinătorilor rămâne deschisă, iar organizaţiile, instituţiile sau persoanele care doresc să se alăture, ne pot contacta la tel. 0722749249, mail: ogoranu@gmail.com ori pot semna petiţia on-line care va fi disponibilă începând din această seară pe site-urile organizaţiilor semnatare. De asemenea, pe site-ul www.ogoranu.ro vor fi curând disponibile în format PDF şi liste de susţinere tip.

Redăm mai jos textul memoriului, dar şi documentul Institutului Elie Wiesel.

Biroul de presă al Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu”

Florin Dobrescu

Către: Primăria Târgu Ocna

În atenţia: Domnului Primar Ştefan Şilochi

Domnule primar,

Am luat cunoştinţă cu surprindere şi indignare de conţinutul adresei Nr. 600 / 8.11.2012, transmisă de Institutul Naţional pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel”, prin care vi se solicită în mod abuziv si neîntemeiat retragerea titlului de cetăţean de onoare, acordat de catre Consiliul Local Târgu Ocna fostului deţinut politic Valeriu Gafencu, care este considerat de mulţi dintre cei care au studiat fenomenul carceral din perioadele de regim totalitar din România ca un martir şi un sfânt al inchisorilor.

Vă supunem atenţiei punctul nostru de vedere, de care dorim să se ţină cont în şedinţa Consiliului Local în care se va supune discuţiei solicitarea de reexaminare a calităţii de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna a fostului deţinut politic Valeriu Gafencu.

1. Cu privire la acuzaţia de “membru al unei organizaţii fasciste” lansată de reprezentanţii INSHREW, vrem să vă aducem la cunoştinţă faptul că studentul Valeriu Gafencu a fost condamnat de instanţele militare ale regimului antonescian, în cadrul unor ample măsuri de represalii politice aberante, cărora le-au căzut victime zeci de mii de cetăţeni români, între care foarte mulţi minori, elevi membri ai organizaţiilor Frăţiile de Cruce. Condamnările aberante la zeci de ani de detenţie grea, dictate de aceste instanţe militare care condamnau cetăţeni români pentru gesturi simbolice sau nesemnificative în spaţiul public după o legislatie absurdă de tip totalitar, aveau scopul de a justifica măsurile abuzive prin care regimul antonescian din acei ani înţelegea să elimine orice opoziţie politică, orice manifestare pluralistă în societatea românească.

Este cunoscut faptul că regimul Ion Antonescu a dus o consecventă politică de eliminare a adversarilor politici, în mod special a celor legaţi de Mişcarea Legionară, fie prin execuţii sumare, fie prin încarcerarea lor cu condamnări extraordinar de lungi, fie prin trimiterea acestora pe front în prima linie, în operaţiunile cele mai periculoase.

De altfel, din luările de poziţie repetate ale reprezentanţilor INSHREW, rezultă că aceştia definesc regimul generalului Ion Antonescu dintre 1941 şi 1944 ca unul dictatorial, întemeiat pe abuz, pe crime şi pe încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului, ţncadrând ca genocid şi crime împotriva umanităţii represiunile împotriva comunităţilor evreieşti şi de etnie romă ca victime ale acestui regim. În aceste condiţii, este de neînţeles pentru noi dubla măsură adoptată de reprezentanţii INSHREW, care deplâng anumite victime ale regimului antonescian, dar în acelaşi timp găsesc justificări sentinţelor politice dictate împotriva altor victime, aliniindu-se necondiţionat tezelor susţinute de de autorităţile represive ale unui regim de tip fascist, obedient Germaniei hitleriste, pe care altminteri îl detestă.

De asemenea, în baza celor mai sus arătate, este clar că Valeriu Gafencu nu a fost condamnat de două ori pentru că ar fi fost “membru al unei organizaţii fasciste”, aşa cum eronat se afirmă în documentul INSHREW. În realitate, el a fost condamnat ca adversar politic al unui regim totalitar, şi nu pentru apartenenţa în sine la o organizaţie fascistă, ci, aşa cum spune şi sentinţa citată de INSHREW, pentru “instigare publică” şi respectiv “crimă de constituire de asociaţiune şi activitate legionară, potrivnică ordinei existente în stat” – care după cum am văzut era unul de inspiraţie fascistă.

Ne surprinde maniera neacademică, incompatibilă cu un institut de rang guvernamental, în care reprezentanţii INSHREW înţeleg să scoată din contextul juridic şi istoric al documentelor anumiţi termeni, falsificându-se flagrant sensul.

1. Apartenenţa lui Valeriu Gafencu la Frăţiile de Cruce şi Mişcarea Legionară nu poate fi considerată ca apartenenţă la organizaţii fasciste în primul rând datorită neacceptării de către aceste organizaţii a definirii lor ca fasciste. În plus, este de notorietate faptul că Tribunalul de la Nurnberg, instanţă penală internaţională care a judecat crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise de ţările aderente ale Axei Berlin-Roma şi colaboratorii acestora, a scos de sub orice acuzare încă din timpul anchetei preliminare Mişcarea Legionară şi pe liderii acesteia refugiaţi în Occident, aceştia beneficiind timp de 45 de ani de o totală libertate de acţiune şi organizare în lumea liberă, editând inclusiv o bogată presă şi un curier informativ al Mişcării. Unul din argumentele autorităţilor penale internationale de exonerare a Mişcării legionare de participare la crime împotriva umanităţii, a fost tocmai acela că, între 1941 şi 1944, legionarii refugiaţi în Reich au fost deţinuţi în lagărele naziste ca prizonieri politici, alături de alte categorii aflate în dizgraţia hitleriştilor, precum evreii, polonezi ş.a.

Liderul legionar Horia Sima a publicat la Paris, în 1951, lucrarea “Destinee du nationalisme” (Menirea Naţionalismului), în care preciza poziţia Mişcării Legionare alături de blocul democraţiilor occidentale şi suportul acordat acestora în combaterea ofensivei comuniste spre vest.

2. Faptul că Mişcarea Legionară nu a avut un caracter fascist a fost confirmat şi după 1990 de mai multe instanţe româneşti care au acordat foştilor deţinuţi politici condamnaţi pentru activitate legionară drepturile cuvenite conform DL 118/1990.

3. Faptul că Valeriu Gafencu “nu a fost niciodată condamnat la închisoare de către regimul comunist”, aşa cum se exprimă reprezentanţii INSHREW, nu îi poate anula acestuia nici statutul de fost deţinut politic şi nici incontestabilele fapte de sfinţenie, comportamentul său de martir al inchisorilor comuniste. În ultimă instanţă, Valeriu Gafencu a fost condamnat tot de un regim totalitar, şi atunci când vorbim de încălcarea drepturilor omului, de discriminări şi de destine frânte abuziv, considerăm că victimele au dreptul la recunoaşterea şi considerarea calităţii lor personale, indiferent de momentul represiunii sau felul regimului totalitar responsabil.

4. De asemenea, considerăm ca intenţionat eronată şi scoasă din contextul legii interpretarea INSHREW atunci când afirmă că “Legea nr 51/1991 privind siguranţa naţională a României menţionează … faptul că acţiunile de inspiaţie legionară reprezintă ameninţări la adresa siguranţei naţionale”. D-lor omit în mod intenţionat să precizeze că în articolul 4 al aceleaişi legi se precizează cu privire la art indicat de INSHREW: “Prevederile art. 3 (cel invocate de INSHREW – N.N.) nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi.”

Or, acordarea post-mortem lui Valeriu Gafencu a titlului de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna, s-a făcut nu pentru apartenenţa sa la o miscare politică, ci pentru comportamentul lui excepţional faţă de semenii săi din închisoare, mergând până acolo încât şi-a iertat sincer torţionarii care l-au dus la moarte.

Vă facem cunoscută pe această cale şi mărturia mai multor foşti deţinuţi politici care au împărţit suferinţa în închisorile politice comuniste cu Valeriu Gafencu, respectiv aceea că deşi aflat în ultima fază de boală, acesta a cedat medicamentele sale unui alt deţinut politic evreu, Richard Wurmbrandt, pastor neoprotestant. Mărturia este menţionată în numeroase cărţi şi lucrări apărute public în România ultimilor ani, stârnind interesul a numeroşi cercetători şi oameni de cultură. Din mărturiile aflate în „Memorialul Durerii” rezultă că tânărul Valeriu Gafencu a fost considerat un sfânt al închisorii. Nu i se poate pune în sarcină nici o acţiune violentă. Comportamentul lui a fost unul exemplar, de martir al gulagului românesc, fiind susţinut în apariţii publice şi de personalităţi precum Dan Puric ori Episcopul Andrei Andreicuţ. Aceste mărturii spulberă orice acuzaţie de fascism şi implicit de antisemitism adusă lui Valeriu Gafencu, arătând spiritul de toleranţă etnică şi religioasă al acestui sfânt al închisorilor aşa cum a fost numit în lumea ortodoxă de la noi şi de peste hotare, unde i se acordă o cinstire deosebită.

În baza tuturor argumentelor de mai sus, considerăm că decizia Consiliului Local din Târgul Ocna Nr. 17 din 10.02.2009 prin care fostului deţinut politic Valeriu Gafencu i s-a acordat postmortem titlul de cetăţean de onoare al oraşului, este una mai mult decât întemeiată şi vă rugăm să nu daţi curs reconsiderării ei aşa cum cere în mod abuziv INSHREW, folosindu-se de false prezumţii şi argumente.

Asigurându-vă de întregul nostru sprijin moral,

Semnăm

FUNDAŢIA ION GAVRILĂ OGORANU – prin preşedinte Coriolan Baciu

FEDERAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI LUPTĂTORI ANTICOMUNIŞTI – Marcel Petrişor

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI BUCUREŞTI – Valentin Cantor

FUNDAŢIA MEMORIALUL DURERII – Lucia Hossu Longin

Dan Puric, actor

Răzvan Codrescu, publicist

FUNDAŢIA SFINŢII ÎNCHISORILOR – Ioan Şuţa

ASOCIAŢIA ROST – Claudiu Târziu

FUNDAŢIA ARSENIE BOCA – Irina Popescu

FUNDAŢIA SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI – Marcel Bouroş

Laurean Ţoţa, antreprenor, Bucureşti

ASOCIAŢIA ORTODOXIA TINERILOR – Emil Bălan

ASOCIAŢIA CIVIC MEDIA, Victor Roncea

MIŞCAREA NAŢIONAL CREŞTINĂ (BASARABIA) – Sergiu Laşcu

Nicolae Purcărea, meşter popular, fost deţinut politic, fost luptător în rezistenţa armată din Munţii Argeşului, Braşov

Dumitru Comşa, fost deţinut politic, Bucureşti

Arhimandrit Justin Pârvu, fost deţinut politic, Mănăstirea Petru Vodă-Neamţ

Petre Petre, fost deţinut politic, fost luptător în rezistenţa armată din Munţii Buzăului, Buzău

Aurel Vlad, fost deţinut politic, New-York, SUA

Prof. univ dr. Gheorghe Buzatu, Universitatea Iaşi

FUNDAŢIA GEORGE MANU – Nae Roşca

Prof. univ. dr. Corneliu Ciucanu, Universitatea Iaşi

ASOCIAŢIA URMAŞILOR LUPTĂTORILOR ANTICOMUNIŞTI – preot Marius Vişovan

***