Un CAP nedesfiinţat la revoluţie acum face super-profit şi dă tractoriştilor lefuri de 2300 euro

Într-o ţară aproape dependentă de alimentele din import, ce lucruri bune s-ar putea spune despre agricultură? Există totuşi multe poveşti de succes chiar şi într-un domeniu care, la scară naţională, este neperformant. RL va publica un serial despre superlativele agriculturii româneşti iar astăzi vorbim despre „aventura” unui C.A.P. din judeţul Arad care a supravieţuit comunismului, iar în 2011 a ajuns să reprezinte un model de afacere agricolă. „CAP-ul capitalist” de la Curtici are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plăteşte asociaţilor anual câte 1500 de kilograme de grâu la hectar (record naţional) iar tractoriştii au ajuns să câştige şi 2300 de euro pe lună în sezon.

În 1987 inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer şef la „CAP Lumea Nouă” din localitatea arădeană Curtici. În doar doi ani, cooperativa a trecut de la 500.000 lei pierdere la 9 milioane lei profit şi le-a făcut ţăranilor brutărie în sat. Apoi a venit Revoluţia şi marea împroprietărire postdecembristă. Într-o zi, Muscă s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeţilor proprietari de terenuri. „«Noi nu vrem să se desfiinţeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociaţie, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum»”, îşi aminteşte inginerul.

Douăzeci şi unu de ani mai târziu, Dimitrie Muscă conduce practic acelaşi CAP, convertit însă într-o întreprindere agricolă capitalistă numită Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI Curtici). Asociaţia obţine producţii record şi desfăşoară o mulţime de afaceri colaterale care, toate la un loc, generează o cifră de afaceri anuală de aproape 10 milioane de euro. Membrii asociaţiei sunt cei 2200 de ţărani din Curtici şi din satele învecinate care au acceptat să-şi lucreze mai departe pământurile la comun: „Pământul este al oamenilor ca şi tot patrimonial de aici. În 1989, lucram o suprafaţă de  2200 de hectare de pământ şi din asociaţie au ieşit vreo 240 ha. La început, lumea a fost reticentă şi ne-a acuzat că facem CAP în democraţie. Pe ăia i-am despăgubit cu exact partea care le-a revenit în funcţie de suprafaţa de pământ şi capitalul pe care-l deţineau. Pe parcurs, mulţi dintre ţăranii din zonă şi-au dat seama de utilitatea intrării în asociaţie astfel încât, Combinatul Agroindustrial Curtici lucrează astăzi 5.850 hectare de pământ”, spune Muscă care pe lângă funcţia de director general este şi  asociat cu un hectar de teren în CAI Curtici.

Ce dividende primeşte un asociat la CAI Curtici

În contextul în care în majoritatea satelor României cantitatea de grâne pe care un ţăran o primeşte când îşi arendează pământul  nu depăşeşte 600 kg/ha, ţăranii de la asociaţia din Curtici au beneficii de 2,5 ori mai mari: „Omul primeşte în medie 1500 de kilograme de cereale pe hectarul de pământ adus în societate. Cantitatea de o tonă şi jumătate la hectar nu se dă nici în ţară,  nici în Europa şi nu se dă nicăieri în lume. Cu toate că am dat atât de mult ne-a rămas şi profit substanţial în fiecare an, fiindcă  noi avem nişte performanţe deosebite şi ne-a dat mâna. Doar anul trecut am făcut sub 6 tone de grâu pentru că ne-a lovit o grindină puternică pe 1260 hectare cu grâu şi pe 860 hectare de porumb. În rest, în ultimii 10 ani, noi am făcut în medie aproximativ 7000 de kilograme de grâu la hectar, porumb boabe între 11 şi 12 tone la hectar şi floarea soarelui peste 3200 kg/ha”, spune Muscă.

Forma de plată e flexibilă. Pentru fiecare hectar de teren adus în asociaţie, un membru poate opta să primească fie 750 de kilograme de porumb boabe uscat şi 750 de kilograme de grâu, fie contravaloarea în bani a grânelor la preţul pieţei. De asemenea, în locul celor 750 de kilograme de grâu poate alege să primească 300 de kilograme de pâine: „Primeşte bonuri şi vine şi îşi ia de ele în fiecare zi pâinea proaspătă de la brutăriile noastre”, explică inginerul.

În ciuda ratei de profit mari, între asociaţi şi directorul „CAP-ului” mai apar uneori divergenţe: „Au venit oameni şi mi-au spus: .Atunci m-am supărat şi am vrut să plec pentru că nu mai era o pretenţie normală. Dar au înţeles că e nevoie şi de bani pentru investiţii şi s-au potolit”, mai spune Muscă.

Cum a crescut averea pusă „la comun”

Din profit, asociaţia agricolă de la Curtici investeşte anual în utilaje aproximativ un milion de euro: „În ’90 am început cu 4 camioane şi un tractor. Acum numai în mecanizare avem băgate 8,5 milioane de euro. În parcul de utilaje avem numai supercombine Class, tractoare Fendt, maşini de semănat păioase şi prăşitoare marca Horsch din Germania. Toată tehnica este de calitate nemţească. Chiar acum am cumpărat şi 3 tiruri  Scania”.

Sursa: http://www.romanialibera.ro