BASESCU, EMIRUL DIN QATAR SI AURUL DIN CERTEJ

Seara zilei de 29 iulie 2012. La puţin timp după încheiarea votului de la referendum. Mai ţineţi minte cui a ţinut, în mod special, Traian Băsescu să-i transmită salutări prin intermediul corespondentului Al-Jazeera la Bucureşti? Emirului din Qatar, Hamad bin Khalifa al-Thani. Un personaj cu care preşedintele României are discuţii telefonice în mod constantșşi ale cărui interese directe (prin Qatar Holdings) în ţara noastră sunt reprezentate de aurul de la Certej (jud. Hunedoara, la aproximativ 20 km. de Deva). Veselia cu care Traian Băsescu a transmis asigurările avea şi o explicaţie, necunoscută publicului în acel moment: acordarea, la începutul lunii iulie, a acordului de mediu pentru exploatarea de la Certej.

Informaţia a devenit publică doar ieri, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declarându-se în necunoştinţă de cauză, invocând faptul că avizul nu a fost acordat direct de către minister, ci de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Timişoara. Rovana Plumb a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului demiterea directorului de la Timişoara şi un control al legalităţii procedurale de eliberare a documentului. O operaţiune tardivă, cu şanse reduse de reuşită şi care, la o adică, va implica un proces juridic de durată.

Mai mult, avizul de mediu acordat proiectului de la Certej reprezintă un precedent periculosșşi pentru celelalte proiecte care prevăd exploatarea cu cianuri a aurului din România, inclusiv pentru proiectul de la Roşia Montană cu care cel din judeţul Hunedoara are mai multe asemănări. În ciuda declaraţiilor făcute de ministrul Rovana Plumb şi ale unor declaraţii ambigue ale liderilor USL, acordarea avizului pentru proiectul de la Certej arată că politica pe care actuala guvernare o aplică în domeniu nu diferă esenţial de modelul colonialist promovat de fosta guvernare PDL (distrugerile, costurile şi riscurile de mediu, sociale şi de patrimoniu principale cad în sarcina statului român, iar profiturile majore se duc către băieţii deştepşi de pe Wall Street şi din Qatar).

Deşi i s-a solicitat în mod public, de mai multe ori, o poziţie fermă şi explicită în privinţa proiectelor miniere de exploatare cu cianuri a metalelor preţioase din România, precum şi constituirea unei comisii de anchetă guvernamentale sau parlamentare care să investigheze toate proiectele din domeniu, Victor Ponta a refuzat să o facă.

***

Cifrele proiectului de la Certej*

80% din acțiunile companiei Deva Gold – sunt deţinute de Eldorado Gold, o companie minieră listată la Bursa din Vancouver, care a preluat, în februarie 2012, pachetul majoritar de la European Goldfields; European Goldfields a fost înfiinţată de acelaşi afacerist, Frank Timiş, care a pus şi bazele RMGC de la Roşia Montană; Eldorado Gold operează proiecte de exploatare a aurului în Grecia, Turcia, China, Brazilia şi România. În Grecia este implicat în controversatele proiecte de la Olympias, Stratoni şi Skouries.

456,2 hectare – este suprafaţa proiectului, dintre acestea 187 hectare fiind păduri, 5,3 hectare terenuri arabile, 30,7 fâneţe şi 18,7 hectare zone locuite

62,8 hectare – suprafaţa viitoarei cariere

63,6 hectare – suprafaţa viitorului iaz de decantare

108,7 hectare – reprezintă suprafaţa din Situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi peste care se suprapune amprenta proiectului minier

16 ani – durata anunţată a exploatării miniere

4 tone de aur și 20 de tone de argint – cantitatea estimată de metale prețioase pe care Eldorado Gold speră s-o extragă de la Certej

18,9% (prin Minvest Deva) – este participaţia statului român la profitul afacerii; care este profitul real al unor afaceri corporatiste este, însă, o problemă căreia nici măcar Fiscul american nu i-a dat de capăt

4% – este redevenţa (la ora actuală) pentru extragerea aurului şi argintului; ar fi singurul profit sigur al statului român, restul fiind cifre speculative; o eventuală creştere a redevenţei nu este sigur că s-ar aplica şi proiectului de la Certej (în condiţiile în care, în contractul de acordare a licenţei este prevăzută vreo clauză în acest sens)

26.448 tone de cianură – ar urma să fie utilizate pe perioada exploatării

15.280 tone de sulfat de cupru – ar urma să fie utilizate pe perioada exploatării

29,583 milioane m³ de apă – luate din râul Mureș vor fi utilizate în proiect (influenţînd întreg debitul, pânza freatică şi mediul din aval)

0 (zero) garanții – conform unui document făcut public ieri de Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation, ”nu există nicio prevedere concretă cu privire la garanţiile privind refacerea mediului în cazul unui accident. În afara nominalizării titularului de proiect drept răspunzător pentru accidentele produse, nu se specifică cum este evaluat prejudiciul creat, care este cuantumul despăgubirilor aferente şi în ce mod este asigurat faptul că aceste consideraţii ar fi îndeplinite”.

Notă*: date extrase din documentaţia depusă la ARPM Timişoara de către asociaţiile care se opun proiectului şi date de pe site-urile oficiale ale proiectului

***

Dezastrul de la Certej – 89 de morți

     89 de morți și 76 de răniți – reprezintă numărul victimelor accidentului din 30 octombrie 1971 de la Certej, când digul iazului de decantare a fost rupt; pentru a nu declara doliu naţional, autorităţile comuniste au anunţat doar 48 de victime, minimalizând efectele tragediei; un amănunt scos la iveală după 89 a fost faptul că trupurile scoase de sub haldele de nămol steril erau goale, hainele fiind arse de cianura din deșeuri; până la cutremurul din 1977, accidentul de la Certej a fost cea mai mare tragedie produsă în România după al doilea război mondial; până la ora actuală nu există nicio estimare oficială făcută publică legată de efectele dezastruoase ale tragediei asupra mediului.

După cercetările şi audierile care au durat un an, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute, nimeni nefiind vreodată condamnat pentru moartea celor 89 de persoane.

De Mihai Goţiu

Sursa: http://voxpublica.realitatea.net