La 32 de ani, fizicianul Ioan Ursu era profesor universitar, iar aniversarea celui de-al 46-lea an de viaţă a sărbătorit-o ca membru plin al Academiei.
Un aspect mai puţin cunoscut din viaţa lui Andrei Marga, noul ministru de externe, este legat de rudenia lui cu Ioan Ursu. Acesta a fost membru al CC al PCR (din 1969); membru supleant al CPEx al CC al PCR (din 1974); prim-vicepreşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului (din 1985); vicepreşedintele Comitetului de Conducere al Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţământului (din 1980); vicepreşedinte al Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate (din 1984); membru al Academiei RSR (din 1974); deputat în MAN (din 1969).
Pe la mijlocul anilor ’70, după terminarea facultăţii, Andrei Marga s-a recăsătorit cu Delia Trifu, nepoată a lui Ioan Ursu. Mariajul lor a şocat atunci. Delia Trifu trăia cu Stelian Moţiu, care era şi el căsătorit. Marga, Delia şi Moţiu erau activişti la un nivel înalt în UASC din Cluj-Napoca. Stelian Moţiu era atunci şi a fost până la sfârşitul vieţii, o personalitate cu mare vizibilitate în presă şi în viaţa politică. La timpul respectiv soţia lui Moţiu a făcut scandal şi a reclamat “la partid”. Moţiu a fost mutat disciplinar în funcţia de redactor şef la “Viaţa studenţească”. A fost ameninţat că dacă nu renunţă la Delia va fi dat afară şi de acolo. Moţiu s-a întors la nevastă, Marga a luat-o pe Delia de nevastă.
Ion Cristoiu a fost coleg de facultate cu Andrei Marga şi comentează plecarea acestuia la bursă în Germania: „Marga a studiat filozofie marxistă şi a rămas ca asistent la această catedră. Plecarea lui la o bursă în Germania federală a şocat. Nimic nu îndreptăţea alegerea lui. Dacă ar fi fost selecţionat pentru Uniunea Sovietică nu s-ar mai fi mirat nimeni”.
Pentru a înţelege mai bine avantajele înrudirii cu “unchiul” Ursu ar fi bine să aflăm mai multe despre acesta. Generalul Nicolae Stan, fost aghiotant al lui Nicolae Ceauşescu timp de 1146 de zile, declara într-un interviu, în ziarul nostru, referindu-se la iubiţii Elenei Ceauşescu:
„Da, a avut legături intime strânse cu Ioan Ursu (academician, specialist în fizică atomică n.r.)…
Unde se întâlneau?
…Se întâlneau numai la Olăneşti.
Unde la Olăneşti?
La casa de oaspeţi a partidului. Nu ştiu de ce îi plăcea ei acolo.
Unchiul, spion american
Ce ne mai puteţi spune despre iubitul ei, Ion Ursu, altfel un om de ştiinţă cu performanţe deosebite?
Îi făcea toate lucrările, ea nu a fost chimistă niciodată. El şi colective de cercetători îi scriau toate cărţile. Şi cu ajutorul lui, în cadrul vizitelor de lucru externe, se organizau întâlniri separate, special pentru ea, în care vizita universităţi şi primea titluri ştiinţifice nemeritate.
Ursu a întârziat la ultima şedinţă CPEX, pentru că i s-ar fi stricat maşina pe drum. El nu a fost nici acuzat de genocid, nici arestat şi condamnat.
Nu i s-a stricat nicio maşină. El a fost omul americanilor, care l-au protejat. După Revoluţie a şi plecat în America. La un moment dat a murit, dar nu se ştie unde.
Ştiţi ceva?
În afară de certitudinea că el a fost omul americanilor, mai departe nu ştiu nimic nici despre moartea lui.”
La 32 de ani, fizicianul Ioan Ursu era profesor universitar, iar aniversarea celui de-al 46-lea an de viaţă a sărbătorit-o ca membru plin al Academiei.
În general el a rămas în posteritate ca om de ştiinţă. Andrei Marga a avut grijă să amplaseze un bust al lui în curtea Universităţii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. Nici un nomenclaturist nu se mai bucură de un asemenea privilegiu.
Totuşi apropierea de Elena Ceauşescu şi contribuţia sa la promovarea ei ca om de ştiinţă aruncă multe semne de întrebare asupra memoriei sale.
După căsătoria cu nepoata lui Ioan Ursu, cariera lui Andrei Marga s-a schimbat
Ioan Ursu şi cultul personalităţii de la UBB CLuj
Instititul de Fizică din Cluj Napoca poartă numele lui academicianului şi nomenclaturistului comunist Ioan Ursu. La câţiva zeci de metri de bustul amplasat, chiar la intrarea în curtea interioară a Universităţii Babeş Bolyai, se află bustul lui Ioan Ursu. Toţi cei cu care stai de vorbă spun că a fost „unchiul lui Marga”.
Profesorul Vasile Surd de la Facultatea de Geografie a fost membru în conducerea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti pe centrul universitar Cluj. „Eram şi eu la UASCR atunci şi răspundeam de cazarea studenţilor. Atunci, Marga era preşedintele UASC iar actuala lui soţie, Delia, era vicepreşedinte pe probleme de cultură”, spune profersorul Surd. Asta se întâmpla în perioada anilor 1972-1976.
Marga era cel care dicta şi trasa, politica partidului comunist în rândul studenţilor. „Toţi ştiau că Delia, care a devenit ulterior doamna Marga, era nepoata lui Ioan Ursu. La vremea respectivă nici nu prea îţi venea să îi rosteşti numele lui Ursu, aşa putere avea.
Ion Ursu, singurul nomenclaturist cu bust în incinta unei universități de prestigiu
Andrei Marga a fost un important lider comunist
În CV-ul său, Andrei Marga nu pomeneşte de funcţia politică importantă pe care a deţinut-o în perioada 1972-1975, şi anume de preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, în centrul Universitar Cluj. Pentru studenţii comunişti din acea vreme, Marga era un fel de Dumnezeu, dicta şi dispunea cine merge în tabere la munte sau la mare, se ocupa cu repartiţia apei calde sau a încălzirii în căminele de studenţi, dicta linia politica pe care studenţii trebuia să o urmeze cu stricteţe.
1972- cuvântarea tovarăşului Andrei Marga
Arhivele fostului Partid Comunist Român, abundă între anii 1972-1975 de referiri despre Andrei Marga.În 1972, cu ocazia alegerii liderului UASC pe UBB, Andrei Marga a ţinut un discurs moralizator în faţa celor 467 de invitaţi, între care şi primul secretar al PCR Cluj. Astfel, tovarăşul Andrei Marga a luat cuvântul la plenara UASCR pe centrul Universitar Cluj şi a trecut la ridicat probleme.
„Marga Andrei, – ridică problema adaptării practicii profesionale, muncii patriotice, productive, la profilul facultăţilor… Se impune organizarea mai rigoroasă a muncii patriotice. Să se facă din timp repartizarea obiectivelor de muncă patriotică pentru a evita dificultăţi. Deschiderea unor obiective de muncă patriotică permanente. În ce priveşte activitatea politico-ideologică e nevoie ca activitatea politică din asociaţiile studenţeşti să fie în concordanţă cu necesităţile reale. La informările politice să participe activiştii cu munci de răspundere pe linie de partid şi de stat”, spunea în cuvântul său, tovarăşul Andrei Marga.
Politica partidului trasată cu stricteţe de Marga
În 1973, Andrei Marga ocupa prima poziţie din lista studenţilor comunişti, care vor participa în calitate de delegaţi la Conferinţa a lX-a a Uniunii Asociaţiei Studenţilor Comunişti din România. Pe lângă activitatea administrativă, de conducere UASCR Cluj, Andrei Marga prefera problemele politico-ideologice. Acest capitol era foarte important pentru cariera unui politruc.
Din dispoziţia tovarăşului Andrei Marga, sâmbătă, 3 noiembrie 1973, între orele 9-13, toţi preşedinţii asociaţiilor studenţilor comunişti de pe facultăţi au fost convocaţi pentru studiul politico-ideologic a următoarelor documente: „Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971; Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara CC al PCR din 18-19 iulie 1973; Hotărărea Plenarei din 18-19iulie 1973, etc”, se arată în documentul aflat în arhivele PCR.
Tovarăşul Marga se ocupa şi cu apa caldă din cămine”
La o reclamaţie a studenţilor din campusul universitar Haşdeu, o comisie de tovarăşi de la UASCR, prezidată de Andrei Marga, s-a deplasat la faţa locului.
„Programul de încălzire şi de preparare a apei calde se respectă conform cons. popular judeţean, pe baza orarului stabilit de comun acord cu Asociaţia Studenţilor Comunişti din UBB şi anume 5-8, 12-15 şi 18-23”. Cu toate acestea stundenţii nu au fost mulţumiţi şi le-au cerut tovarăşilor din UASCR să prelungească perioada de încălzire, în fiecare zi cu două ore. „Când instalaţia de încălzire nu este în funcţiune, temperatura scade sub 20 de grade C, în special în zilele foarte friguroase fapt, care îi deranjează în activitatea lor de pregătire pentru examene. Datorită acestui fapt, studenţii solicită prelungirea orarului de încălzire pe perioada sesiunii de examene cu încă două ore, deci un consum de 13 ore pe zi în loc de 11 ore cât prevede decizia”.
În cele din urmă, cererea studenţilor a rămăs fără răspuns.
