Stricarea unui neam prin manelizare

Conform articolului Spune-mi ce asculti, ca sa-ti spun cat de destept esti, de curand, Virgil Griffith, un student al universitatii California Institute of Technology, a realizat un studiu mai mult decat interesant. Acesta pune in legatura preferintele muzicale cu rezultatele SAT-urilor elevilor americani (acele examene pe care le dau la sfarsitul liceului si cu care se lauda in toate filmele). Astfel, elevii cu cele mai joase performante scolare, cu un scor mediu de 889 (ceea ce inseamna ca doar vreo 20% dintre elevi au luat mai putin), declara plini de mandrie ca trubadurul lor preferat este Lil’ Wayne. In vecinatatea lor se mai afla si confratii ascultatori de T.I., Beyonce si tot ceea ce inseamna reggaeton. Intregul tabel in gasiti la:

http://musicthatmakesyoudumb.virgil.gr/music.php

Bine ar fi ca un asemenea studiu sa-l faca si un grup de specialisti. Probabil insa ca rezultatele nu vor diferi spectaculos. Consider ca in Romania este obligatoriu realizarea unuia asemanator, insa probabil ca nu se va intampla din cauza politicului corect si al unor puternice interese in promovarea manelelor. Sper totusi ca poate niste studenti entuziasti vor face un studiu precum al colegului lor american.

Eu insa mi-am format o parere clara pe baza experientei mele de viata si pot spune ca nu am intalnit iubitori de manele capabili de o minima capacitate de analiza. Mai mult, am observat o chestiune extrem de interesanta si va propun sa experimentati si dumneavoasta: incercati, ascultand diferite fonduri muzicale, inclusiv manele, sa va concentrati pe analizarea a unei oarecare probleme, sa faceti exercitii de matematica sau orice activitate ce implica o inteligenta peste medie. Nu vreau sa va influentez si sa porniti de la o idee preconceputa, de aceea va las sa faceti singuri acest experiment, insa ar fi util sa comentati observatiile dumneavoastra in cazul manelelor. Sa analizam insa si alte chestiuni legate de acest tip de muzica:

Limbajul de mahala, propriu pana nu de mult ghetoului si penitenciarelor a invadat limbajul comun o data cu explozia acestora. Muzica de petrecere mai mult sau mai putin tiganeasca se canta pe aceste meleaguri de mult timp, insa de cativa ani se petrece o actiune voita (dar neconstientizata de multi) de dezromanizare si imbecilizare a maselor (de care am mai vorbit cu alta ocazie, facand parte dintr-un proiect mai amplu, la nivel global de cimentare in material si indepartare a individului de Dumnezeu).

Manelizarea societatii romanesti este una din cele mai distructive si eficiente actiuni de stricare a acestui neam. Acele cuvinte nu sunt tocmai goale de continut, ele reprezinta o rasturnare a valorilor reale si indeamna la razbunare, mandrie, goana dupa bani, desfranare.

Manelizarea a inceput cand CNN, trambita politicii corecte mondiale, a criticat autoritatile romane ca tiganii nu-si pot exprima “creatiile artistice“ in mass-media de la noi. Imediat PRO TV s-a aliniat si a inceput o intensa promovare a “artistilor“ si a subculturii lor.

Manelele sunt chiar mai nocive decat rock-ul, cu toate ca ambele genuri le putem cataloga muzica de mare risc, precum la droguri.

Maneaua poate fi asemanata si cu o epidemie, iar de acest microorganism ce te infecteaza te vindeci extrem de greu. El ataca creierul si sufletul. Retardeaza si indeparteaza de bunul Dumnezeu. De boala asta sufera aproape toti tiganii, dar nu doar ei sunt cei afectati. Ci si din ce in ce mai multi romani, care iubind maneaua, pasesc decisiv pe o autostrada ce duce spre dezromanizare. Iar maneaua a devenit unul dintre principalele motive pentru care actualmente pe teritoriul Romaniei au mai ramas doar cateva insule de romanism.

Cand intr-o populatie, politistul si detinutul, tiganusul analfabet si eleva romanca, directorul si muncitorul, sunt impreuna iubitori de manele, acea populatie este la un pas de a deveni iremediabil stricata de sus pana jos si de la stanga la dreapta, pe toate nivelele.

Asta s-a dorit si asta aproape s-a reusit …

Sursa: Saccsiv’s Weblog