Preşedintele Băsescu, iar se joacă pe tabla de şah cu firava opoziţie. Avantajul lui T. Băsescu este că are acces la toate dosarele secrete ale politicienilor. Şi a găsit veriga slabă din PNL. La SIE, în 2007, cu fostul membru CC în UTC, istoricul MRU, iar azi tot cu un „liberal”, diplomatul ambasador Teodor Meleşcanu, tot din generaţia securistă a lui Nicolae Ceauşescu. Băsescu dă o nouă lovitură de imagine PNL şi poate va reuşi să destrame şi să distrugă din interior ultimul „partid istoric”, după modelul PNŢ din 2000, pe care tot „căpitanul de vas”, atunci la ministerul Transporturilor, l-a făcut KO.
De fapt, în România la 22 de ani de revoluţie tot cadrele FSN, care s-a rupt în bucăţele: PDL, FSN, UNPR, PSD, PC şi văd că şi PNL conduc România din…subteranele PCR-ului şi serviciilor secrete. Acum înţelegem disperarea şi isteria afişată de „somnambulul” parlamentar şi lider PNL, Crin Antonescu din ultimele zile. Parcă presimţea lovitura… securistă a lui Băsescu, cu Teodor Meleşcanu. Că PNL e plin de dinozauri securişti şi comunişti şantajabili nu e vina păpuşarului Băsescu, ci a liderilor partidelor istorice PNŢ şi PNL din anii 90, că i-au primit cu braţele deschise şi s-au trezit la un moment dat că Radu Vasile, Teodor Stolojan şi acum Teodor Meleşcanu defectează la ordin.
Azi, România nu are un partid politic curat, fără sechele securisto-comuniste, care să îngemăneze speranţele şi viitorul românilor. Numai dacă citim biografia strictă de dinainte de 1989 a lui Teodor Meleşcanu putem citi pe fruntea lui clar, ca un însemn roşu: ofiţer de securitate DIE. Teodor Viorel Meleșcanu s-a născut la data de 10 martie 1941, în localitatea Brad, pe atunci reședință de plasă în județul Hunedoara (interbelic). După absolvirea Liceului Moise Nicoară din Arad, a urmat studii universitare la Facultatea de Drept din București (1959-1964) și apoi cursuri postuniversitare de relații internaționale la Universitatea din București (1964-1966). În perioada facultății, în anul 1961, și-a satisfăcut stagiul milittar obligatoriu la Școala Militară de Ofițeri de Rezervă din Botoșani, având în prezent gradul de sublocotenent (în retragere), arma infanterie. În anul 1966 a fost angajat ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe; promovând succesiv, prin examene și concursuri, pâna la rangul de ambasador. A îndeplinit următoarele funcții în cadrul ministerului: atașat diplomatic la Direcția Juridică a Tratatelor (1966-1970) și secretar III la Departamentul Organizații Internaționale, Secțiunea Tratate de dezarmare (1970-1978). În această perioadă, a urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Științe Economice și Sociale a Universității din Geneva (1967-1968) și Institutul Internațional de Înalte Studii Internaționale din Geneva (1967-1970). A obținut în anul 1973 titlul științific de doctor în științe politice și drept internațional la Universitatea din Geneva. Între anii 1978-1985, Teodor Meleșcanu a fost detașat ca secretar II la Misiunea Permanentă a României de pe lângă Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale de la Geneva. Revine în România în anul 1985 în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, îndeplinind funcțiile de secretar I la Departamentul Securitate Internațională și Dezarmare (1985-1990).
Un român simplu abia reuşea să primească un paşaport verde să viziteze în anii 80, la doi ani, numai frăţeasca ţară socialistă Ungaria, de Iugoslavia altui tip de socialism, nici nu putea fi vorba. Ca să meargă un român la studii în ţări occidentale capitaliste numai securitatea îşi putea da girul şi paşaportul după ce semnai angajamentul de colaborare.
Presupun că ieri, Traian Băsecu l-a chemat pe “liberalul” T. Meleşcanu la Palatul Cotroceni şi i-a ordonat să devină şef la SIE. Ca ofiţer, cu state vechi în securitatea externă ceauşistă, T. Meleşcanu, nu putea decât să răspundă sec: – Dacă-i ordin, cu plăcere, tovarăşe Preşedinte!
De Ionuţ Ţene – NapocaNews
