Licenţa de exploatare de la Roşia Montană a expirat. Adevăratele metale rare vânate sunt altele.

Europarlamentarul PDL Monica Macovei scrie pe blogul personal ca, in conformitate cu legile in vigoare, licenta de exploatare detinuta de Rosia Montana Gold Corporation a expirat, iar acordul de mediu despre care se vorbeste in aceste zile trebuia da in urma cu 12 ani.

“Am citit ca Ministerul Mediului si Padurilor va lua o decizie in privinta acordului de mediu pentru proiect. Vreau sa insist asupra unui aspect despre care nu s-a vorbit foarte mult: expirarea licentei de exploatare.

Reamintesc ca Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) sustine ca are o licenta de exploatare valida (47/1999), acordata prin HG 458/10.06.1999, ale carei prevederi sunt, in mod nejustificat, inca secrete.

In realitate, Legea minelor (art.22) spune ca pentru inceperea activitatii miniere prevazute in licenta este necesara obtinerea unui acord de mediu in maximum 180 de zile de la acordarea licentei de exploatare. Conform unui simplu calcul, acest termen a fost depasit cu circa 12 ani (!). In aceste conditii, orice activitate miniera la Rosia Montana ar fi ilegala, iar autoritatile competente trebuie sa constate expirarea licentei de exploatare 47/1999 si obligativitatea reluarii procedurilor pentru o noua licenta“, scrie Monica Macovei.

In plus, fostul ministru al Justitiei, mai spune ca licenta de exploatare 47/1999 a fost acordata societatii Minvest Deva (statul roman), ca titular, si companiei RMGC, ca afiliat, iar ulterior licenta a fost transferata de la Minvest (statul roman) la RMGC, Minvest ramanand companie afiliata.

“Licenta nr. 47/1999 era, insa, pentru mina veche, exploatata de Minvest (statul roman) si inchisa in 2006. Pentru noul proiect minier pe care il promoveaza RMGC, perimetrul a fost modificat de cateva ori, astfel ca toate operatiile de explorare, cercetare arheologica, descarcari de sarcina arheologica, certificat de urbanism etc. se bazeaza pe un perimetru ilegal. Logic, asta inseamna ca pentru noul proiect nu exista licenta de exploatare”, atentioneaza Monica Macovei.

In opinia sa, Ministerul Mediului nu are calitatea de a acorda un aviz de mediu pentru un proiect minier a carui licenta este inexistenta, iar intreaga procedura legata de exploatarea aurului la Rosia Montana ar trebui reluata si intoarsa la Agentia Nationala de Resurse Minerale si Guvern.

Monica Macovei face doua propuneri foarte clare. Prima este aceea a crearii de locuri de munca la Rosia Montana “prin inscrierea in patrimoniul UNESCO, refacerea galeriilor antice si investitii in turism in aceasta zona”.

Cea de a doua propunere este legata de o eventuala continuare a exploatarii aurului.

“Daca chiar trebuie sa exploatam aurul de la Rosia Montana, sa o facem spre beneficiul Romaniei, adica a fiecarui cetaten roman si cu mijloace care nu pun in pericol sanatatea noastra si a celor care vin dupa noi. Deci: fara cianuri si statul roman sa fie cel care exploateaza aurul de la Rosia Montana, iar cetatenii sa primeasca anual divindende din exploatarea aurului (asa cum procedeaza Norvegia cu exploatarea petrolului de catre stat)”.

Specialistul Aurel Santimbrean a lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Roșia Montana, ca inginer geolog șef. Intr-un interviu acordat in septembrie 2011 revistei Kamikaze explica faptul ca zacamantul de la Rosia Montana e un unicat, pentru ca e suficient sa dai cu tarnacopul si sa spel macinisul cu apa ca sa obtii aur. El afirma a cei de la Gold Corporation “exagereaza in privința cantitații de aur pe care cica o vor extrage” si ca, de fapt, valoarea celorlalte metale rare de la Rosia Montana e mai mare de patru ori decat valoarea aurului și argintului de acolo.

“In muntele Cetate și in muntele Carnic sunt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumparat documentația noastra, situația zacamintului de la Roșia Montana, facuta in 1985. Documentația a fost facuta sub semnatura mea, eram inginer-șef, aveam ultima semnatura. Documentația facea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentației noastre, au recalculat ca zacamant ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Eu la o discuție cu planurile pe masa, pot sa le arat ca zacamintele aurifere de la Roșia Montana sunt distribuite pe verticala. Zonele cele mai bogate au fost și sunt la suprafața și cu cat cobori, conținutul in aur scade. La muntele Cetate, daca la suprafața conținutul e de 3 grame, la o adincime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Va dați seama ce diferența?”

Adevarata tentatie pentru cei de Gold Corporation nu este aurul si nici argintul, ci alte metale rare.

“In 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. In 1962, Icechim din București, evidențieaza prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. In 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o proba de 350 kilograme de zacamint și am trimis-o la analiza la Institutul de Cercetari din Baia Mare. Vreau sa va prezint citeva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tona, argint – 11, 7 grame pe tona, arseniu – 5000 grame pe tona, titan – 1000 grame pe tona, molibden – 10 grame pe tona, vanadiu – 2500 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona. Aceste probe și rezultate se afla in documentația pe care RMCG-ul a cumparat-o de la Agenția Naționala de Resurse Minerale”, spune inginerul Santimbrean. Metale de care nimeni nu spune nimic. In contractual de concesiune se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul.

“Cantitațile din celelalte metale sunt mai valoroase decat cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint. Intr-un document intocmit de un grup de profesori de la ASE – București se spune, pe calcule, nu pe povești, ca valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montana e mai mare de patru ori decat valoarea aurului și argintului de acolo”.

Cat priveste patrimonial cultural c ear fi distrus, acesta e unic: “Sunt șapte biserici: una greco-catolica in Roșia, de la 1741, apoi una ortodoxa, de la 1620, biserica ortodoxa din Corna, de la 1710, biserica greco-catolica din Corna, de pe la 1846 și restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumita in toți Apusenii, cu Mihaila Gritta, care a trait intre 1762-1837 și care a gasit in galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a facut șapte biserici și șapte școli confesionale in Munții Apuseni. Cine mai face așa ceva azi? Noi cica vom scoate 300 tone de aur, cu prețul caruia vom rade de pe fața pamintului doua localitați cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu șapte biserici vechi, cu galerii romane unice in Europa, care pot fi vizitate in frac și cu pantofi cu lac, atat de bine-s amenajate și pastrate”.

De Madalina Udrea, sursa: Ziua Online