Adio plăcuţe bilingve în Cluj. Ungurii – doar 16%. Naţionaliştii sărbătoresc cu şampanie.

Conform recensământului de anul trecut,  municipiul Cluj-Napoca avea anul trecut 309.136 de locuitori, reprezentând 46,9% din populaţia întregului judeţ, 119.378 de gospodării şi 130.375 de locuinţe. 247.548 (80,1%) de locuitori ai capitalei judeţului s-au declarat de etnie română. Etnici maghiari s-au declarat 49.375 (16%), iar romi, 3.274 (1%). În Cluj-Napoca se pare că mai avem 520 de etnici germani, 159 de evrei, 130 de ucraineni, 87 de italieni, 66 de turci. Alţi 1.766 de locuitori ai municipiului s-au revendicat ca aparţinând altor etnii. Surprinzător, majoritatea celor care au refuzat să spună cărei etnii aparţin (6.211) locuiesc în Cluj-Napoca. Nu mai puţin de 2% dintre cei domiciliaţi în municipul reşedinţă de judeţ n-au vrut să-şi declare etnia.

Exceptând capitala judeţului, localitatea urbană cea mai populată rămâne Turda, cu 43.472 de locuitori, urmată de Dej – 31.702, Câmpia-Turzii – 20.677, Gherla – 20.203 şi oraşul Huedin – 9011. Devenită cartier-dormitor al Clujului, cu 21.832 de locuitori, comuna Floreşti este, de departe, cea mai populată comună a judeţului, depăşind chiar şi Gherla, Câmpia-Turzii şi Huedinul la acest capitol. De altfel, oraşul Huedin e depăşit, la capitolul populaţie, de alte două comune limitrofe municipiului Cluj-Napoca, Apahida şi Baciu. Comunele cele mai depopulate sunt Ploscoş, cu 677 de locuitori şi Valea Ierii – 864.

Din punct de vedere etnic, exceptând Cluj-Napoca, în Turda locuiesc cei mai mulţi maghiari (3.906), dar şi cei mai mulţi romi (2.625). Cei mai puţini maghiari sunt în Câmpia-Turzii (1.496), iar cei mai puţini romi, în Dej (355). Comunele cu cei mai mulţi etnici maghiari sunt Floreşti (3.299), Baciu (2.989), Aghireşu (2.636), Sic (2.306) şi Săvădisla (2.267), în vreme ce în Mărişel, Rîşca şi Săcuieu nici un localnic nu s-a declarat maghiar. Tot în comuna Floreşti locuiesc şi cei mai mulţi romi (1.121), alte comune cu comunităţi masive de etnie romă sunt Bonţida (968) şi Cojocna (836). Comunele în care nimeni nu s-a declarat rom sunt Aluniş, Beliş, Izvoru Crişului, Jichişu de Jos, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărişel, Rîşca, Sâncraiu şi Valea Ierii, conform ziuadecj.ro.

În urma rezultatelor recensământului municipiul Cluj-Napoca a scăpat de spectrul plăcuţelor bilingve şi al indicatoarelor rutiere maghiare impus cu înverşunare de către UDMR. Mai mult, la umătoarele alegeri locale vor scădea numărul consilierilor locali şi judeţeni maghiari, care blocau instituţional oraşul nostru, cu chestiuni etnice depăşite de istorie în Europa unită. La aflarea veştii naţionaliştii români clujeni vor petrece cu şampanie într-un local din municipiu.

Ce prevede Legea nr. 215/2001 republicată
Art. 76. – (1) In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale se foloseste limba romana.

(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale, cu aparatul de specialitate si organismele subordonate consiliului local, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.

(3) In conditiile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.

(4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la alin. (2).

(5) Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.

Sursa: NapocaNews