Gabriel Resources oferă statului câteva procente din afacere în schimbul adoptării unei legi neconstituţionale?

Ministerul Economiei negociaza de cateva saptamani cu Gabriel Resources o participatie mai mare a statului roman (in prezent de 19,3%) in compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), care ar urma sa puna in practica controversatul proiect de exploatare a aurului cu cianuri, precum si cresterea redeventei, stabilita prin lege astazi la 4%.

Potrivit unui document oficial obtinut de agentia Mediafax si preluat de Hotnews, compania Gabriel Resources (actionar majoritar la RMGC cu 80,7%) a respins total posibilitatea majorarii redeventei si a fost de acord doar cu majorarea participatiei statului cu aproximativ trei procente – de la 19,3% la 22,5% – insa cu o conditie: adoptarea unei legislatii mai favorabile proiectelor miniere, care sa creeze “conditiile obiective pentru progresul proiectului”. Reprezentantii Guvernului au raspuns ca nu poate garanta adoptarea unei legi favorabile proiectelor miniere intrucat aceasta este de competenta Parlamentului, iar Guvernul nu se poate angaja decat sa sustina o modificare a cadului legal.

Propunerile Ministerului Economiei respinse de Gabriel Resources:

–    cresterea redeventei de la 4% la 8% si mentinerea participatiei actuale, de 19,3% ;
–    mentinerea redeventei la 4% si cresterea participatiei statului roman la 30 – 33% sau 25 – 27% cu introducerea unei clauze de control care sa permita luarea deciziilor in cadrul RMGC in mod egal – 50-50% – de statul roman si Gabriel Resources.

Atunci cand vobesc despre un cadru legal mai favorabil proiectelor miniere, cei de la Gabriel Resources par sa aiba in vedere controversatul proiect de modificare a Legii minelor, initiat de senatorii Toni Grebla (PSL) si Ion Ruset (PDL) cu dedicatie speciala pentru Rosia Montana, care ar da dreptul statului sa-i exproprieze pe cetateni in favoarea unor companii private. Acest proiect legislativ se afla in dezbatere la Camera Deputatilor, dupa ce a fost adoptat favorabil de Senat in 2009, si este considerat neconstitutional atat de societatea civila cat si de o parte dintre oamenii politici (inclusiv din Parlament). Guvernul a dat un aviz negativ acestui proiect in 2009 dar ulterior, in 2010, a revenit cu un aviz favorabil conditionat de unele modificari ale initiativei legislative.

O analiza asupra proiectului, realizata acum cateva luni de Asociatia oamenilor de stiinta romani Ad-Astra, cu contributia altor patru asociatii neguvernamentale: Alburnus Maior, Transilvania Verde, Salvati Bucurestiul si Maimultverde, indica faptul ca prevederile initiativei legislative semnate de Grebla si Ruset incalca o serie de principii consfintite de Constitutie si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO): dreptul la proprietate, accesul liber la justitie, principiul neretroactivitatii legii.

Potrivit acestei analize, iata care ar fi cateva dintre urmarile adoptarii acestui act normativ:

–    orice investitor privat care obtine o licenta de exploatare miniera ar avea dreptul sa exproprieze de buna voie proprietatile vizate, chiar daca proiectul prevede profituri in majoritate investitorului privat, neputand astfel sa fie considerat nici de utilitate publica si nici de interes national (conditii prevazute de Constitutie pentru expropriere;

–    companii private care pot detine la un moment dat licente de exploatare in Romania vor fi investite in mod abuziv si discriminatoriu cu atribute de exercitare a unor puteri statale, fapt ce ar duce la un abuz fara precedent asupra detinatorilor de imobile aflate in calea realizarii unor proiecte de minerit deoarece proprietatile private ale acestora se vor afla la dispozitia unor companii private;

–    proiectele de minerit primesc statut special si pot proceda la distrugerea unor monumente istorice clasificate fara a mai fi obligatoriu avizul Guvernului in acest sens.

Nu este pentru prima oara cand compania Gabriel Resources apeleaza la astfel de tactici in relatia cu statul roman. In luna iulie, potrivit ministrului Culturii, Kelemen Hunor, oficialii companiei au promis ca vor oferi Ministerului Culturii si Patrimoniului suma de 140 de milioane de euro destinata salvarii si restaurarii unor monumente istorice din patrimoniul national in schimbul avizarii descarcarii de sarcina arheologica pentru masivul Carnic, unde urmeaza sa fie amplasata mina de aur.

Sursa: http://www.romaniacurata.ro