Bancile “iarta” Grecia de o parte a datoriilor doar pentru a fi recapitalizate de restul statelor UE
Capacitatea financiară a fondului de urgenţă va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy la încheierea unui summit european la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi, potrivit Mediafax. Suma ar putea fi completata de tarile emergente, precum China. El a salutat după 10 ore de negocieri şi faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află “în spatele deciziilor care au fost luate”, după declaraţiile de miercuri ale viitorului preşedinte al institutului monetar, italianul Mario Draghi.
Datoria Greciei va fi redusă cu 100 de miliarde de euro doar pentru ca băncile să fie recapitalizate din alte surse
Datoria greacă va fi redusă cu 100 de miliarde de euro graţie “renunţării” de către bănci la aproximativ 50 la sută din creanţele lor, a mai spus Sarkozy. “Creditorii privaţi vor face un efort voluntar de 50 la sută”, ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat preşedintele francez. Cancelarul german Angela “Merkel şi cu mine am discutat cu reprezentanţii bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17″ membri ai zonei euro. “Ei înşişi au reflectat şi au fost de acord”, a mai declarat Sarkozy.
Conform România Liberă, valoarea “pierderii” băncilor era ultimul mare punct de blocaj în negocierile pentru finalizarea unui plan de răspuns al zonei euro la riscul de propagare a crizei datoriilor.
Afirmaţiile preşedintelui francez au fost doar o perdea de fum. În faţa presei el a adoptat pentru opinia publică o poziţie de forţă faţă de bancheri. În realitate însă băncile urmează să-şi recupereze “datoriile iertate” ale Greciei de la restul statelor membre ale UE. Acordul final include practic consolidarea Fondului European pentru Stabilitate Financiară şi un program de recapitalizare a băncilor pentru a le permite acestora să îşi amortizeze pierderile din datoria greacă.
“S-a stabilit ca băncile să fie obligate, până pe 30 iunie 2012, să aibă o pondere de 9% de capital de cea mai bună calitate. (…) Băncile trebuie să adune capitalul în primul rând din surse private şi, doar dacă nu va fi posibil, pot solicita sprijinul guvernelor statelor. Iar dacă guvernele nu vor putea oferi sprijin fără a crea riscuri sistemice pentru zona euro, Fondul European pentru Stabilitate Financiară poate oferi împrumuturi pentru recapitalizare”, precizează Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European.
“Am căzut de acord asupra recapitalizării băncilor, care trebuie să fie unul dintre obiectivele noastre principale“, a precizat premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, în cadrul unei conferinţe de presă la sfârşitul summitului şefilor de stat şi de guvern din UE, transmite Agerpres.
Donald Tusk a mai subliniat importanţa întâlnirii tuturor liderilor din UE pentru a discuta asupra unor chestiuni care, deşi privesc aparent criza din zona euro, au urmări asupra întregii Uniuni. “Orice acţiune luată pentru a întări integrarea Eurogrupului nu ar trebui să submineze Uniunea Europeană în ansamblul ei”, a mai declarat premierul polonez.
“Reguli de aur” bugetare. Ţările din zona euro au spus “adio” autonomiei financiare
Printre măsurile prevăzute pentru consolidarea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare figurează “adoptarea, în fiecare stat, a unor reguli privind un buget echilibrat, care să transpună Pactul de stabilitate şi creştere în legislaţie, de preferinţă la nivel constituţional sau echivalent, până la sfârşitul anului 2012″, afirmă textul adoptat la încheierea summitului de la Bruxelles. Aceste măsuri vizează deocamdată doar statele care au adoptat moneda euro.
Franţa şi Germania preconizau, la jumătatea lunii august, ca toate ţările din zona euro să adopte o regulă care să impună, prin Constituţie, limite ale datoriilor şi deficitului, scrie România Liberă. Germania dispune de un astfel de proiect încă din 2009. Spania a adoptat o astfel de reglementare în septembrie, dar încercările Franţei în această direcţie au fost blocate de opoziţie, care consideră că o astfel de măsură reprezintă “o capcană politică”. În Italia, Guvernul a aprobat în septembrie un proiect de includere a “regulii de aur” în legislaţie, însă acesta mai trebuie adoptat şi de Parlament, într-un proces de durată. În afara zonei euro, Elveţia dispune de o astfel de reglementare, în timp ce Marea Britanie a aplicat principiul între 1997 şi 2007. Sursa: FrontPress.ro