Un naţionalist francez la Piteşti: “Noi putem face o diferenţiere clară între români şi ţigani!”

Mass-media franceză (şi, în general, cea occidentală) face dinadins confuzie între cetăţenii români de etnie rromă (ţigănească) şi cei cu origini europene. Nu puţine sunt cazurile în care românii cred că occidentalii au o părere proastă despre tot ceea ce este element românesc, lucru contrazis de reprezentanţi ai grupărilor naţionaliste.

Jean Christophe Freguin (foto) este unul dintre reprezentanţii de frunte ai Front National, grupare naţionalistă franceză care are drept scop prezervarea culturii şi civilizaţiei Cocoşului Galic. În 2004, a candidat pentru consiliul municipal la Paris, sub egida Pole des Tricolores.

De câţiva ani, acesta s-a stabilit la Piteşti, ocupându-se de o mică afacere. Cum a ajuns în România, s-a integrat foarte bine în grupările naţionaliste de pe la noi, cum ar fi Noua Dreaptă sau Partidul pentru Patrie. În exclusivitatea pentru Argeseanul.COM, Jean Christophe a comentat recentele violenţe provocate de imigranţii africani la Londra, dar şi ceea ce s-a întâmplat la Paris acum doi ani, când magrebienii violenţi aproape că au aruncat Parisul în aer.

Ce părere ai despre mutaţiile foarte mari din punct de vedere social din Europa occidentală?

Mutaţiile sociale care au loc în Franţa, violenţele din Anglia, după părerea mea reprezintă un handicap foarte grav pentru civilizaţia europeană, rezultate ale unei politici falimentare duse de guvernele noastre. Este vorba de impozitele pe care patronii şi angajatorii trebuie să le suporte la angajarea de personal. Acestea nu sunt folosite pe investiţii, ci pe ajutoare sociale şi împiedică economia să funcţioneze, de unde rezultă şi criza economică care a atins întreaga Europă occidentală, criza capitalismului, dar şi a încrederii. Şi care se întinde bineînţeles spre est, până în Europa centrală, inclusiv în România.

Franţa a fost o mare putere colonială. Oamenii pe care i-a părăsit Franţa în Africa, în Asia, după 1950, au venit apoi în Franţa ca forţă de muncă ieftină.

Putem vorbi cu rezerve despre trecutul colonialist al Franţei, pur şi simplu pentru că populaţia franceză nu a dorit niciodată să cucerească sau să profite de Africa, de exemplu. Se poate vedea din istorie că, din contră, Franţa a adus foarte mult ajutor Africii, a plătit pentru construirea întregi infrastructuri rutiere, pentru şcoli, spitale. Franţa a fost cea care a dat banii şi a dezvoltat Africa.

Care ar putea fi cauza convulsiilor sociale?

Minorităţile etnice care au venit în Franţa din Algeria, Maroc, Tunisia. Nu pentru a lucra, ci pentru a beneficia de indemnizaţiile şi pensiile oferite de Franţa imigranţilor. Aceştia au venit pentru a profita de facilităţile sociale.

Putem vorbi despre o Europă a europenilor?
Avem o concepţie despre o Europă unită pe care dorim să o construim, o Europă a patriilor, a oamenilor, o Europă cu întreaga sa istorie grandioasă, o istorie al unui ţinut creştin, o Europă occidentală din Franţa până la Vladivostok, în Rusia. Bineînţeles că România face parte din această Europă pe care dorim să o construim. În acest scop am organizat o serie de întâlniri internaţional-europene între naţionalişti din ţările înfrăţite cu România, Franţa, Italia, Germania, Spania. Aceste întâlniri au loc la Piteşti.

De ce credeţi că noi românii suntem priviţi mai rău in Franţa decât sunt priviţi magrebienii din coloniile franceze, de exemplu?

Noi îi consideram pe români ca fiind fraţii noştri, având în vedere că avem origini latine comune. De aici vine şi uşurinţa de comunicare între cele două culturi.

Naţionalismul românesc alături de grupările naţionaliste din Europa de vest, cele din Franţa, din Germania, ar putea să salveze Europa de criza aceasta a oamenilor fără identitate, a multiculturalismului?

Avem o vorbă în Franţa, nu ştiu dacă se regăseşte şi în România „Unirea dă forţa”. Ne propunem să unificăm toate partidele naţionaliste europene în scopul de a construi această fraternitate naţionalistă în Europa, chiar pentru o mai bună eficacitate în faţa mondialismului, deoarece mondialismul cosmopolit este cel care distruge cultura unui stat.

Noi ca români, ar fi posibil, de exemplu, să mergem în Franţa fără să avem nevoie de paşaport? Ar fi posibilă o astfel de deschidere?

Construirea, modernizarea funcţionării Europei se bazează pe respectarea fiecărei culturi. Aşadar este scoasă din chestiune problema unei deschideri a frontierelor. Sub nicio formă. Fiecare frontieră există deoarece fiecare cultură este diferită, însă complementară. Adică avem rădăcini comune. Însă fiecare cultură aduce un progres. Noi aducem anumite cunoştinţe asupra unei alte culturi, precum cea română, sau germanii oferă anumite cunoştinţe spaniolilor. Este vorba de o comunicare interculturală.

Întotdeauna imigranţii au venit dinspre est spre vest. Cum vezi o Europă unită, alta decât Uniunea Europeană?

Conservarea culturii se face prin împiedicarea oricărui front uman de imigranţi să pătrundă pe un anumit teritoriu. Fiecare cultură trebuie să aibă şansa să îşi distribuie banii şi bunurile propriei populaţii, celor care muncesc, şi nu celor veniţi din afară. Problema noastră este că oferim banii celor care nu muncesc şi nu celor care muncesc.
Sunt românii chiar atât de mari infractori? Cum suntem văzuţi în Franţa?

Într-adevăr am moştenit de la voi pe ţigani, dar aceştia vin şi din alte părţi ale Europei. Problema este că ei vin la noi pentru că dăm bani, suntem prea generoşi. Totuşi în Franţa preferăm un muncitor român, nu unul de etnie ţigănească. Noi aveam aceleaşi origini şi aceeaşi putere de adaptare ceea ce nu se întâmplă la această etnie. Din păcate nu sunt naţionaliştii cei care decid legislaţia. Din punctul nostru de vedere românii sunt bineveniţi să lucreze în Franţa. Problema este că la noi legea este pliată mai degrabă pe cei care vin să muncească din Africa.

Cei din partidele naţionaliste din Franţa pot să facă diferenţa între români şi ţigani?

Da, facem o diferenţă foarte clară între români şi cei de etnie rromă (ţigănească). Nu am fost niciodată agresaţi de români, însă de ţigani, da.

În anii 90 veneau în România o mulţime de organizaţii nonguvernamentale franceze care ne spuneau cât de rasişti suntem noi romanii faţă de ţigani…
Numim asta intoxicarea maselor prin mijloace media. Este orientarea politică a presei care nu doreşte să spună adevărul ca să îndepărteze atenţia de la alte probleme, să se înţeleagă că aceasta este sursa convulsiilor sociale. Această criză s-a format şi din cauza că mulţi se îndreaptă către naţionalismul care a îngropat comunismul, iar acum capitalismul, care este şi acesta mort.Diferenţa între comunism şi capitalism nu există. Rezultatul este acelaşi, capitalismul are nevoie de comunism pentru a exista şi invers. Sunt două sisteme dirijate de lobiştii internaţionali cosmopoliţi care nu fac decât să profite. Este aceeaşi nomenclatură comunistă care a devenit capitalistă.

Apropo de situaţia actuală la nivel mondial, credeţi că există premisele unei noi conflagraţii mondiale?

Noi naţionaliştii nu suntem clarvăzători, vrăjitori, nu avem cum sa prezicem viitorul. Însă o revoltă etnică există. România se va descurca mult mai bine ca Franţa, deoarece România şi-a conservat cultura pentru generaţiile următoare, chiar dacă tinerii de azi nu mai studiază atât de mult în şcoală. În Franţa nu mai există aceste premise deoarece grupurile etnice sunt cele care dirijează educaţia, grupurile de profesori şi institutori de alte naţionalităţi sunt cele care organizează distrugerea culturii franceze. Voi în România aveţi o şansă, puteţi studia în linişte.

Sursa: Argeşeanul