Colaborarea legionarilor cu fortele NATO intra in atentia istoricilor. Mass-Media centrala interesata de subiect.

INTREBARE: SE MAI JUSTIFICA MENTINEREA LEGIONARILOR SUB INCIDENTA LEGII SIGURANTEI INTR-UN STAT MEMBRU NATO?

Va semnalam articolul lui Virgil Lazar din suplimentul Aldine al cotidianului Romania libera de vineri 5 august a.c., in care se face referire la un amplu studiu realizat de 2 istorici gorjeni, pe baza unui vast material documentar.

http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-a-recrutat-cia-legionari-romani-233299.html

Tema nu este noua. E a mai fost mediatizata dupa 1990, cu slabe resurse insa, de organizatii precum Fundatia „George Manu”, Partidul „Pentru Patrie” ori Editura Sânziana. In decembrie 2010 a avut loc chiar o prima ceremonie de pomenire a celor 13 legionari parasutati, in chiar locul executiei lor, respectiv Fortul 13 Jilava.

Ceea ce atrage atentia in cazul de fata este faptul ca avem de a face cu un studiu realizat de doi istorici si publicat intr-un periodic de tinuta universitara. Fapt care reflecta o crestere a preocuparii pentru acest subiect in randul specialistilor.

Din scurta relatare facuta in „România libera”, rezulta ca avem de a face cu o extensie a surselor de documentare, spre deosebire de lucrarile de pana acum, cata vreme sunt citate surse oficiale CIA. De asemenea, din informatiile pe care le detinem, exista in acest moment preocupari cu privire la acest subiect inclusiv prin cercetarea unor documente din arhivele serviciilor secrete americane.

In acest moment ne-au fost deja semnalate si primele obiectii cu privire la continutul materialului din „Aldine”. Una din ele vine din partea familiei unuia din cei 13 executati. Doamna Ileana Samoila, sora legionarului Ion Samoila, parasutat de avioanele SUA in 1951, aduce o corectie autorului care afirma ca parasutarile au inceput abia in octombrie 1952. De asemenea, dl Virgil Totoescu, fost detinut politic si presedinte al Partidului „Pentru Patrie”, atrage atentia la finalul materialului, unde autorul reitereaza tema responsabilitatii lui Corneliu Zelea Codreanu fata de violentele dezlantuite de studentii antisemiti la Congresul studentesc din 1927. D-sa afirma ca, pe langa faptul ca in 1927 se infiintase deja Legiunea Arhanghelul Mihail, ruptura de LANC fiind deci consumata, este cunoscut faptul ca una din divergentele majore dintre Codreanu si cuzism a reprezentat-o tocmai dezacordul fata de violentele antisemite practicate de adeptii lui A.C. Cuza.

Autorul articolului este surprins ca, in studiul respectiv, cei doi istorici aduc ceea ce el numeste „o informaţie colosală”. Anume aceea ca „Tribunalul Internaţional de la Nürnberg a scos de sub acuzaţia de fascism-nazism „Garda de Fier””.

Cu toate acestea trebuie spus ca informatia nu este deloc noua. In materialele publicate in numar mare din 1990 incoace de Fundatia „George Manu”, Fundatia „Buna Vestire” ori Editura Sanziana, acest amanunt eludat cu consecventa de istoriografia oficiala a fost permanent subliniat. De altfel, acesta a fost unul din argumentele centrale ale initiativei legislative a Partidului „Pentru Patrie” din anul 2000, intitulata „Dosarul Miscarii Legionare”, prin care PPP a solicitat Parlamentului, Guvernului si Presedentiei scoaterea legionarilor de pe lista categoriilor incriminate de Legea 50/1991 a Sigurantei Nationale.

In ultima instanta, este o chestiune de logica elementara ca, daca ar fi suferit vreo condamnare la Tribunalul de la Nurnberg, organizatia legionara nu ar fi fost sub nici o forma contactata de structurile speciale americane.

Deosebit de importanta ni se pare argumentatia care i-a condus pe oficialii SUA catre gruparea lui Horia Sima: anume, erau „total anticomunisti”. Obiectivele exprese ale acestui amplu proiect militar si de spionaj sunt, de asemenea, fara echivoc: „sa lupte pentru rasturnarea regimului comunist”, „cunoaşterea mişcării de rezistenţă, furnizarea de informaţii despre armata română şi despre cea sovietică, încurajarea luptătorilor din munţi”.

Mai aflam din chiar declaratiile sefului operatiunilor secrete CIA, Gratien Yatsevich, ca „operatiunile desfasurate în România s-au aflat pe locul doi, dupa Albania, ca numar de agenti si resurse alocate”.

Meritorie consideram si mentiunea ca intreaga operatiune a esuat din cauza retelei de spioni sovietici infiltrati in structurile CIA pe filiera engleza, sub conducerea spionului KGB, Kim Philby, ulterior fugit in URSS impreuna cu alti „tovarasi”, unde a trait pana la batranete in onoruri si lux. Aceasta vine sa spulbere total si asa neintemeiata legenda colportata dupa 1990 de agentii de influenta ai curentului national-comunist de extractie securista, care au afirmat ca luptatorii parasutati ar fi fost tradati chiar de serviciile secrete americane.

Tradarea cartitelor spionajului sovietic a fost platita de 13 tineri romani care au fost executati la 31 octombrie 1953, la inchisoarea Jilava, precum si de alte sute de oameni, familii, rude, prieteni sau sprijinitori ai celor parasutati, care au fost condamnati la ani grei de detentie.

In contextul in care episodul implicarii active a Garzii de Fier conduse de Horia Sima in operatiunile militare speciale ale franco-americanilor devine tot mai prezent in mass-media si in preocuparile istoricilor contemporani, incetind sa fie un subiect tabu, se poate pune si firesca intrebare: in ce masura se mai justifica, intr-un stat membru NATO, mentinerea in Legea Sigurantei Nationale din 1991, a acelei incriminari care ii priveste in mod special pe legionari si activitatile organizate de sorginte legionara, in conditiile in care aceasta miscare a contribuit in asemenea masura, alaturi de blocul vestic, la lupta anticomunista.

Aceasta se poate constitui într-o veritabila invitatie la dezbatere adresată forurilor oficiale, societăţii civile şi specialiştilor.

Florin Dobrescu