ILIE TUDOR a plecat la Domnul. „Copilul Căpitanului” va fi înmormântat luni la Podari – Dolj.

Am primit trista veste a plecării dintre noi, la vârsta de 92 de ani, a camaradului ILIE TUDOR, fost deţinut politic, autor al cărţii „Un an lângă Căpitan”. Luni 23 martie 2015, la ora 12, va fi înmormântat la Podari, jud. Dolj, ultimul din cei 70 de copii sărmani din satele ţării, aduşi de Corneliu Zelea Codreanu la sediul legionar din Bucureşti pentru a fi şcoliţi în vederea ridicării unei elite economice care să înlăture prin concurenţă (nu prin violenţă) predominanţa elementelor alogene din comerţul românesc. „N-a fost uşor să fii considerat şi tratat ca atare – „Copil al Legiunii”, într-un sat din România comunistă. Iadul se strecurase sub formă de şarpe corcit în venin de seceră şi ciocan în totala revărsare a urii, în ale cărei valuri am înotat abia respirând”, îşi amintea cel care îl cunoscuse pe Căpitan la o vârstă atât de fragedă, „crimă” pentru care avea să fie ţinta persecuţiilor a două regimuri de dictatură.

A avut privilegiul de a cunoaşte îndeaproape generaţia de aur a elitei legionare. Personalităţi precum generalul Cantacuzino-Grănicerul, Radu Gyr, doctorul Ion Banea, inginerul Clime şi alţii.

Străbătând infernul închisorilor comuniste, va cunoaşte urcuşul Golgotei şi rănile spinilor, alături de alte sute de mii de opozanţi ai regimului totalitar. „Au arătat lumii că arma cea mai de temut pentru duşmani este sângele lor vărsat din belşug de-a lungul unui sfert de veac, la Aiud, în Deltă, la Canal, în munţi, la minele de plumb. Am cunoscut, în temniţă, oameni – şi nu puţini – care au refuzat „libertatea” oferită de „putere” după ce executaseră chiar 23 de ani de muncă silnică. Au preferat să ducă mai departe jugul crucii sub care au intrat de bună voie pentru mântuirea neamului„, spunea nea Ilie în cartea sa despre aceşti martiri ai neamului.

Prolific şi talentat scriitor, rapsodul din Podarii Doljului, ce închinase Domnului glasu-i frumos, cântând la strana bisericii, a scris şi a publicat mai multe cărţi dintre care, cu siguranţă, „Un an lângă Căpitan” a fost cea mai citită.

Camarazii din Partidul „Totul pentru Ţară”, din al cărui Senat făcea parte, aduc un pios omagiu la catafalcul celui care astăzi porneşte pe calea luminoasă a veşniciei. Dumnezeu să-l odihnească în pace, alături de sfinţii Săi!

Florin Dobrescu, Preşedinte executiv al Partidului Totul pentru Ţară

„Pe la 11 Căpitanul a intrat şi a căutat cu privirea pe şeful unităţii. La intrarea lui cei doi „clienţi” au părăsit precipitaţi localul. Ne-am aliniat în faţa tejghelii. Eram 5 chelneri şi şase copii. Nu-l văzusem de o săptămână pe Căpitan. Era tras la faţă şi trist. Foarte trist. A venit spre noi. Unuia i-a îndreptat băscuţa de pe cap, altuia gulerul hainei, iar pe mine m-a prins de bărbie şi mi-a zâmbit:
– Curaj, iedule!
N-am mai putut să-i răspund: „Să trăieşti Căpitane!” că un nod mi s-a urcat în gât şi ochii mi s-au umplut de lacrimi. Pe uşa din spate, comandantul Livezeanu a intrat şi s-a îndreptat spre Căpitan. Acesta, după ce ne-a învăluit cu o privire caldă, plină de părere de rău că rămânem pe drumuri, s-a îndreptat spre ieşire împreună cu Livezeanu. Au stat de vorbă vreo 5 minute. Probabil că ni se hotărâse soarta căci, din când în când, comandantul Livezeanu dădea aprobator din cap – îl vedeam prin vitrină – în timp ce Căpitanul, cu mâna pe mânerul uşii, ne-a mai privit pentru ultima oară fără să ne vadă – de parcă s-ar fi uitat prin noi – şi a ieşit repede.
Aşa ne-am despărţit de cel care aproape un an ne-a fost părinte, ocrotitor, învăţător.
Mă ispitise gândul de a-i sări în braţe când mi-a spus: „Curaj, iedule!”, dar ceva m-a oprit. Poate ochii săi umezi, poate grimasa din colţul gurii, poate fruntea, de data asta foarte încreţită.
La plecare, din stradă de unde nu ne putea vedea după geamuri, a ridicat tăcut braţul în semn de salut.
N-am mai apucat să-i răspundem.
S-a urcat în maşina cu nr. 6095-B după ce Ilarie i-a deschis uşa.
De atunci nu l-am mai văzut.” (Ilie Tudor, Un an lângă Căpitan”)

Ilie Tudor (în dreapta) la locul asasinării lui Corneliu Codreanu. Tâncăbeşti, 30 noiembrie 2012). FOTO Florian Cristache.

VIDEO: Ilie Tudor vorbind la sediul Partidului Totul pentru Ţară din Bucureşti.

Fotografie ascunsă zeci de ani de Ilie Tudor. Corneliu Zelea Codreanu şi inginerul Gheorghe Clime la şantierul sediului legionar din str. Gutenberg 3.

Cu partizanul bucovinean Gavril Vatamaniuc, la Zilele Rezistenţei de la Sâmbăta de Sus, iulie 2011.

La acelaşi eveniment, cu Petre Petre şi Virgil Totoescu, foşti deţinuţi politici.

Septembrie 2011, Braşov. Un week-end petrecut cu elevi de liceu şi studenţi braşoveni. Manifestare cultural-istorică organizată de Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu, sub coordonarea lui Sorin Pura.

Aiud, 14 septembrie 2013.

Primind distincţia „Pentru lupta şi jertfa românească” de la camarazii făgărăşeni. Cu Longin Corsatea.

Cu Cătălin Beltechi, şeful TPT Făgăraş.

Octombrie 2010, Craiova – lansarea cărţii „Un an lângă Căpitan”, apărută la Editura Sânziana.